Indicele Libertății Presei 2024: Instituțiile media independente din Republica Moldova sunt lipsite de resurse și se confruntă cu dificultăți financiare
Libertatea presei și dreptul la informare sunt garantate de lege, iar bunele practici sunt încurajate de un cod de etică jurnalistic. Totodată, accesul la informații este uneori subminat, iar procesele arbitrare pentru defăimare sunt frecvente. Sunt constatările experților de la organizația Reporteri Fără Frontiere (RSF), care a dat publicității Indicele Libertății Presei pentru anul 2024.
Potrivit Indicelui Libertății Presei, Republica Moldova a coborât de pe locul 28 pe locul 31, dar a rămas printre țările cu un nivel ridicat al libertății presei. Totuși, experții menționează că acoperirea unor subiecte sensibile, precum războiul purtat de Rusia în Ucraina, poate duce la autocenzură. De asemenea, RSF semnalează situația în care mulți jurnaliști se limitează la a urmări agenda politică a partidului la care sunt afiliați, în timp ce doar unii riscă să se ocupe de probleme care sunt jenante pentru autorități.
În același timp, RSF notează că jurnaliștii din Republica Moldova pot fi ținta insultelor și intimidărilor din partea politicienilor. „Susținătorii lor recurg uneori la hărțuirea cibernetică împotriva reporterilor considerați ostili ideilor lor. Accesul jurnaliștilor în Transnistria, provincie separatistă de est susținută de Rusia, este supus unei acreditări speciale”, se arată în raportul citat.
RSF notează că mass-media din țara noastră se confruntă cu dificultăți economice în urma prăbușirii pieței de publicitate din cauza războiului din Ucraina. În aceste condiții, instituțiile media independente sunt lipsite de resurse și se confruntă cu dificultăți financiare. „Drept urmare, acestea se străduiesc să recruteze personal calificat capabil să ofere muncă de calitate și mulți caută sprijin financiar de la donatorii străini”, se arată în raportul RSF.
Totodată, experții consideră drept îngrijorătoare modificările rapide și netransparente ale legislației de la sfârșitul anului 2023, cu scopul de a bloca canale ale căror licențe au fost suspendate în timpul stării de urgență.
„Starea de urgență impusă din cauza invadării de către Rusia a Ucrainei vecine a fost folosită de autorități pentru a suspenda licențele mai multor canale TV în ajunul alegerilor din 2023, fără o transparență adecvată cu privire la motivele acestei decizii. Măsurile luate de Consiliul Audiovizualului au înăsprit controlul asupra dezinformării și discursurilor instigatoare la ură și au slăbit instituțiile media care difuzează conținut propagandistic produs în Rusia”, notează RSF.
Raportul menționează că peisajul media din Republica Moldova este polarizat și marcat de influența lui Ilan Șor, un oligarh pro-Kremlin care a plecat în exil pentru a scăpa de acuzația de corupție. „Imperiul media construit în ultimii ani de companiile legate de Șor a fost slăbit de suspendarea licențelor a șase canale, inclusiv TV6 și Orizont TV, în decembrie 2022 și noiembrie 2023. Licențele altor patru canale legate de Vladimir Plahotniuc, oligarh și fost lider al Partidului Democrat din Moldova, aflat și el în exil, au fost, de asemenea, suspendate în noiembrie 2023. Conținutul acestor instituții media a migrat pe site-urile lor web și pe rețelele de socializare”, constată raportul RSF.
