Economic

Interviu ÎN CONTEXT// Marin Gospodarenco: Rusia duce o politică de dumping pentru a afecta securitatea alimentară a Republicii Moldova

Într-o economie de piață, prețurile se stabilesc în funcție de cererea și oferta globală, dar și de strategiile țărilor care sunt dominatoare pe piață. Fiind printre cei mai mari exportatori de cereale din lume, Rusia duce o politică de dumping pentru a afecta securitatea alimentară a Republicii Moldova. Afirmația îi aparține analistului economic Marin Gospodarenco, director executiv al Centrului Analitic „Economica”, și a fost făcută pentru Moldova 1.

Radu Osipov: Marin Gospodarenco, directorul executiv al Centrului Analitic „Economica”, este în platoul Moldova 1. Vreau să vă întreb mai întâi de toate, pentru că această politică restrictivă a funcționat o vreme, cum vi s-a părut și va produce oare efectul pe care îl așteaptă fermierii, să obțină prețuri mai bune la materia primă?

Marin Gospodarenco: De la început cel puțin o să-i mențină pe o linie de plutire pe agricultori. Limitarea importului prin licențiere nu este o măsură ortodoxă, de fapt, dar este una necesară în cazul nostru. Este clar că limitarea aceasta va duce la limitarea ofertei pe piață, respectiv, va crește prețul. Fermierii vor avea ocazia să vândă la un preț mai mare, cred eu. În plus, vor beneficia de anumite avantaje de timp, adică vor putea acoperi cel puțin cheltuielile pe care le-au avut anterior.

Este o problemă aici, cum va absorbi piața aceste prețuri. După cum vedem, că se închide fabrica de la Bălți sau de la Giurgiulești, piață arată că nu vrea să accepte astfel de prețuri și să procure astfel de cantități la astfel de prețuri.

Radu Osipov: Dar cum se explică totuși acest conflict pe piață? Pentru că, pe de o parte, vedem că și fermierii, și ministrul Agriculturii spun că există stocuri suficiente, aproximativ 350 de mii de tone de semințe de floarea-soarelui, iar „TransOil” nu vrea să cumpere sau nu poate să cumpere de pe piața locală și se gândește că ar fi mai bine să cumpere din Ucraina.

Marin Gospodarenco: „Noi închidem fabricile”, spun reprezentanții de la „TransOil”, Fabrica de la Bălți, fabrica de la Giurgiulești. „Noi trimitem oamenii în șomaj tehnic. Noi suntem monopoliști pe piață. Noi deținem 95 de procente din piața de producere a uleiului, noi deținem 60 de procente cota piață la export. Noi dictăm ce să facem pe piața aceasta, nu economia de piață, de fapt.”

Pe de altă parte, avem agricultorii care spun că, dacă ne invadează atâta cantitate de cereale la aceste prețuri mici, rămânem cu nimic, nici pe linia de plutire nu o să putem merge. Și la mijloc, ca de obicei, este Guvernul. Ce să facă Guvernul aici? Respectiv, ei au introdus această măsură de licențiere la import ca să ajute cât de cât agricultorii noștri, să poată rezista.

Totodată, aici este de remarcat și cifra de afaceri a acestei fabrici de la Bălți. M-am uitat chiar recent. Este, ca să înțeleagă populația, de 7,77 de miliarde de lei - cifra de afaceri și cu un profit net de 670 de milioane de lei. Vă dați seama ce cifre avem aici? Clar că ei nu vor vrea să reducă din profitul lor net și, respectiv, să minimalizeze cifra lor de afaceri. Eu văd, aici este vădit ceva la mijloc din partea acestui holding mare, care are o cifră de afaceri exorbitantă. Ceea ce nu este rău, dar nu trebuie să fie în detrimentul cetățeanului.

Radu Osipov: Dictează cumva prețurile și piața regională și cât este de interesată Rusia în această politică de dumping? Dacă într-adevăr duce o astfel de politică, pentru că am văzut, au fost valuri și valuri de proteste ale fermierilor în toată Europa și a fost o presiune enormă pe toate guvernele din Uniunea Europeană.

Marin Gospodarenco: Prețurile pe piața internațională, după cum știm într-o economie de piață, se stabilesc dintre interdependența între cererea și oferta globală și, respectiv, din strategiile țărilor care sunt dominatoare pe aceste piețe de cereale. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori din lume de cereale, după cum știm, pe lângă Ucraina. Respectiv, una din politicile acestei țări, după cum am văzut noi și războiul hibrid pe care îl duce Rusia, este și afectarea securității alimentare a Republicii Moldova, care face parte din securitatea statului Republica Moldova. Este clar că pentru ei este încă un mijloc în plus pentru a afecta Republica Moldova și securitatea statului Republica Moldova.

Radu Osipov: Ultimii doi ani, în general, au fost o perioadă grea pentru agricultori. S-au împrumutat scump, inputurile au fost scumpe, iar ceea ce produceau s-a ieftinit. Spuneați într-o analiză că statul trebuie să intervină urgent. Cum apreciați soluția recentă pentru problema decapitalizării fermierilor, acele credite de urgență credeți că vor menține întreprinderile mici și mijlocii pe linia de plutire?

Marin Gospodarenco: Eu cred că da. Dar să revenim la ziua de astăzi. Astăzi a trecut prin ședința de Guvern această măsură, este un proiect de lege ce a trecut și prin Ministerul Agriculturii, a ajuns la Guvern. Prin Guvern abia astăzi a trecut. Ca să înțelegem, încă nu s-au făcut măsuri, încă nu a avut efect această lege. Ceea ce ține de această lege, este o măsură pe termen scurt. Din păcate, dat fiind faptul că agricultorii trebuie ajutați acum, când trebuie să pornească toate activitățile legate de înființarea tuturor culturilor.

Este mult sau puțin până la 500 de mii aceste credite? Eu cred că este puțin, dar Guvernul nu deține atâtea resurse financiare acum, pe lângă acel Fond de subvenționare care este de 1,6 miliarde de lei, pe care îl știm noi. Cât de cât și-au dat seama că ar trebui măcar prin această măsură ajutați agricultorii.

Acum știu că la Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) au fost depuse circa 90 de cereri din partea agricultorilor și deja au fost aprobate 80. Cum o să lucreze mecanismul de acordare a acestor ajutoare sau a acestor credite sub garanția statului, ce este important aici, vom vedea cu timpul. Dar cel puțin acum la acest capitol este de ajutor foarte mare și, respectiv, acești agenți care sunt micro și mici vor putea rezista și vor putea porni toate activitățile legate de înființarea culturilor.

Citește mai mult