INTERVIU // Expert: Atacurile asupra capacităților de generare de electricitate pot duce la un dezastru ecologic cu consecințe și pentru R.Moldova
Strategia rusă de atac asupra capacităților de generare de electricitate din Ucraina prezintă nu doar o penurie în alimentarea cu electricitate, dar poate duce la un dezastru ecologic. Consecințele pot fi și pentru Republica Moldova, care depinde de sistemul de electricitate ucrainean, susține Eugenia Gusilov, director fondator al Romania Energy Center. Experta în energetică a declarat pentru Moldova 1 că, până la creșterea capacității de interconectare dintre țara noastră și România, o soluție pe termen scurt sunt investițiile în surse regenerabile. Prioritar, Ucraina are nevoie de apărare antiaeriană, ca ulterior să poată reconstrui rețelele electroenergetice și centralele.
Moldova 1: Rusia poate stinge lumina în Republica Moldova. În primul rând, sistemul electroenergetic național este o buclă în rețeaua ucraineană, adică integrat și închide circuitul sistemului ucrainean. Bombardamentele rusești din Ucraina prezintă pericol și pentru noi. Până la interconectarea cu România, avem nevoie de soluții de rezistență. Ce poate face Rusia? Să atace Hidrocentrala de la Novodnestrovsk de pe cursul superior al râului Nistru. Asta ar însemna și criză umanitară, și criza ecologică. Totuși, e puțin probabil. Am discutat cu Eugenia Gusilov de la Romania Energy Center despre aceste aspecte. Vreau să înțelegem cât de fragilă ar fi Republica Moldova, în contextul în care Rusia atacă practic zilnic infrastructura energetică ucraineană. Ministrul ucrainean pentru Energie a spus la Bruxelles că în urma acestor bombardamente rusești ar fi pierderi de 7 Gigawați. Și mai ales că Republica Moldova e integrată în acest sistem electroenergetic.
Eugenia Gusilov: Ceea ce se întâmplă în ultima perioadă și mă refer la ultima săptămână, adică ultimele 10 zile din martie și până la jumătate de aprilie, este destul de grav. Adică nu are rost să căutăm cuvinte ca să îndulcim situația. Adică 7 Gigawați este lucru destul de grav în materie de pierderea capacității de a produce electricitate. Deci, din punctul acesta de vedere, Moldova, care depinde și de sistemul de electricitate ucrainean, va suferi consecințe indirecte ale acestui atac.
Mai vedem că Rusia și-a schimbat strategia în comparație cu iarna lui 2022 și 2023, când ataca rețelele, ataca transformatoarele. Cumva ce atingea CET-urile era efect secundar. Acum, adică în luna martie și aprilie 2024, vedem că atacă direct capacitățile de generare electricitate. Deci cumva merge la țintă pentru a incapacita orașele și pentru a le face de nelocuit și pentru a forța oamenii ca să plece. Deși situația este destul de gravă pentru Ucraina în primul rând. Și în Moldova, ca victimă colaterală, e posibil să se confruntă cu o serie de probleme în alimentarea cu electricitate din această cauză.
Moldova 1: Noi am avut o situație acum doi ani când și în Republica Moldova a picat sistemul din cauza bombardamentelor din regiune. Iar acum, dacă ne uităm pe harta electroenergetică a Republicii Moldova, vedem că sunt două linii mari, una vine din Nord, din Ucraina, iar una trece prin regiunea transnistreană. Există cumva această temere că Rusia ar putea nimeri capacitățile de generare din Nord, în așa fel ca Republica Moldova să devină sau Chișinăul să devină prizonier în mâna Rusiei și a regimului de la Tiraspol. Pentru că ei controlează Centrala de la Cuciurgan și nodul energetic de acolo.
Eugenia Gusilov: Printre atacurile asupra termocentralelor, au fost vizate în primul rând hidrocentrale, dar și termocentrale, s-a numărat și una dintre hidrocentralele de pe Nistru. Într-adevăr, în Nordul Moldovei. Deci Rusia are capacitatea să îngenuncheze și să creeze o mare problemă Moldovei, dacă, de pildă, nimerește un baraj sau se rupe un baraj. Că este și un baraj acolo, că sunt două hidrocentrale, unu și doi. Și la doi, există un baraj cu un lac de acumulare prin pompaj. Deci potențialul de a crea nu doar o penurie în alimentarea cu electricitate, dar și un dezastru ecologic nu trebuie subestimat. Deci Rusia poată să facă lucrul acesta.
Pe de altă parte, mă gândesc că nu ar vrea totuși să creeze această problemă, pentru că cumva va fi afectată și Transnistria, chiar dacă acolo ar fi a doua capacitate de generare de electricitate pe care se bazează Republica Moldova. Deci cumva nu cred că este în interesul Federației Ruse în acest moment să creeze această problemă. Pentru că problema creată pentru Moldova s-ar putea să afecteze și Transnistria.
Moldova 1: Și dacă e să vedem reacția Uniunii Europene, din câte înțeleg, există un fond și fiecare guvern național contribuie la acest fond și la necesitățile de urgență. De altfel, ministrul ucrainean spunea că, din punct de vedere militar, ar fi mai bună apărarea antiaeriană, dar iată guvernele europene și miniștrii au discutat informal. Se pare că vor încerca să asigure cel puțin această logistică de reabilitare, repararea rețelelor și centralelor ar fi o soluție potrivită acum?
Eugenia Gusilov: E bine că există această preocupare. E bine că există acest fond. E bine că există și un fond care este administrat și gestionat de comunitatea energetică de ajutorare și trimitere de echipamente pentru reparații ale infrastructurii energetice din Ucraina.
Însă ministrul ucrainean are perfectă dreptate. În absența apărării aeriene, care să prevină atacuri ulterioare, ce se întâmplă este că practic repari infrastructura critică, energetică, dar ea poate peste o lună, peste două, peste trei să fie din nou distrusă. Deci atâta timp cât ajutorul acesta de reparații a infrastructurii energetice nu vine la pachet și cu apărarea antiaeriană sau apărare aeriană, viitoarele rachete sau drone care vin cumva este, din păcate și îmi pare rău s-o spun, este ca și cum ai turna apă în nisip. Deci, practic e bine că există ajutorul ăsta, dar nu este suficient, pentru că s-ar putea să fie bani dați pentru o infrastructură care se repară și este distrusă peste câteva luni din nou de către Rusia.
Moldova 1: În Republica Moldova au început lucrările pe șantierul de la Congaz pentru linia Vulcănești - Chișinău. Există intenția și pentru alte interconectări Bălți - Suceava și alte proiecte mai mici de interconectare dintre România și Republica Moldova. Înțeleg că vor dura aceste proiecte pentru că sunt de durată aceste proiecte de infrastructură. Ce ar putea să facă Republica Moldova până în acel moment și care ar fi soluția finală atunci când vom vedea că de la Nord și până la Sud am avea o linie de înaltă tensiune care trece pe malul celălalt de Prut?
Eugenia Gusilov: Da, sigur că pe termen mediu și lung, soluția este creșterea capacității de interconectare între Moldova și România, astfel încât România să poată să-și asume o responsabilitate și un rol mai mare decât îl are acum în alimentare cu electricitate a Republicii Moldova, astfel încât Moldova să nu mai depindă de sistemul ucrainean și nici de generarea din Transnistria. Deci asta ar fi soluția pe termen lung.
Până atunci, pentru că soluția pe termen lung necesită timp și investiții, vorbim despre soluții pe termen scurt și eu le numesc soluții de rezistență. Adică investiții în acele capacități de generare, inclusiv și mai ales pe partea de regenerabile, care să crească capacitatea Moldovei de a supraviețui în cazul în care, Doamne ferește, se ajunge la o incapacitare catastrofală a sistemului energetic din Republica Moldova. Și atunci toți cei care fac astăzi preventiv investiții în tot ce înseamnă panouri fotovoltaice cu sisteme de stocare la nivel individual, de case, la nivel de blocuri, de ce nu? la nivel de investiții în pompe de căldură. Deci sistemele alternative își cresc capacitatea de a supraviețui unui episod de criză în alimentarea cu energie, care iată vedem că este posibil. Pentru că dacă ne arată ceva ceea ce se întâmplă în ultimele săptămâni în Ucraina, este faptul că nu mai trebuie să ne imaginăm, vedem în timp real cum poate fi distrusă infrastructura energetică dintr-o țară și ce probleme poate cauza acest lucru.
Adică faptul că nu mai ai alimentare cu electricitate, se oprește transportul public, tot ce este tramvai, troleibuz, deci ce se bazează pe electricitate, cine are metrou, orașele care au metrou, se oprește funcționarea metroului. Deci o serie de consecințe pe care înainte am fi făcut un efort ca să ni le imaginăm, acum le vedem că se desfășoară în timp real. Și de asta cred că răspunsul guvernelor, în special în zonele, în țările de proximitate și care sunt legate de Ucraina, trebuie să fie pe termen scurt o accelerare a investițiilor în aceste microsoluții de rezistență.
