La Chișinău se desfășoară Forumul Cultural Internațional cu genericul „Patrimoniul Cultural, Provocări și Oportunități"
Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor a fost marcată printr-o premieră: Forumul Cultural Internațional cu genericul „Patrimoniul Cultural, Provocări și Oportunități". Participanții, experți naționali și internaționali, au abordat o multitudine de probleme privind conservarea, promovarea moștenirii culturale naționale și europene, atragerea atenției asupra stării patrimoniului și atitudinii umane față de aceste monumente.
Un exemplu de patrimoniu salvat a fost prezentat în expoziția din fondul Muzeului Național de Istorie: piese din complexul arheologic Dănceni.
„Dintre satele Dănceni și Suruceni. Sunt expuse piese de patrimoniu arheologic din diverse epoci istorice. Este un patrimoniu salvat prin săpături arheologice de către cercetători acum 50 de ani”, a relevat doctorul habilitat în istorie Gheorghe Postică.
În debutul forumului internațional au fost abordate politicile în domeniul patrimoniului cultural. Cadrul normativ este unul bun, problema constă în aplicarea legislației.
„Și aici e vorba de implicarea mai multor factori, nu doar decizionali, care fac politici, ci de întreaga societate, și de autoritățile centrale, și de autoritățile publice locale. Pentru ca monumentele să fie protejate, avem nevoie de un efort financiar serios, dar care poate fi făcut numai în momentul când vom avea o creștere economică”, a menționat Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.
Zilele acestea, în spațiul public s-au perindat imagini cu biserica de lemn din satul Măcăreuca, raionul Drochia, un monument unic pe cale să se ruineze.
„Biserica de lemn din Măcăreuca este un exemplu care trebuie cumva să mobilizeze societatea, să mobilizeze funcționarii publici responsabili să găsească resursele necesare pentru a salva biserica. Trebuie să vină, în primul rând, cu un studiu de fezabilitate vizavi de starea monumentului și cu un proiect de restaurare”, a declarat Sergiu Musteață, doctor habilitat în istorie.
„Lucrul cel mai grav care ne lipsește nouă este experiența și cunoștințele, și atunci trebuie să preluam experiența altor țări și să înțelegem cum au trecut ei prin aceleași probleme”, a notat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.
Despre experiența lor privind protejarea, conservarea monumentelor și integrarea lor în spațiu au vorbit experți internaționali.
„Tot ce înseamnă politica urbană trebuie să încorporeze această moștenire valoroasă, identitară și care, practic, ne ancorează în trecut, în rădăcinile noastre, și să propună o viziune comună pentru patrimoniul viitor la care să adere comunitatea, în general”, a specificat Gabriel Almăjan, arhitect-șef, Timișoara, România.
Interesați de salvarea monumentelor și chiar deschiși să pună umărul la restaurarea acestora sunt studenții de la Universitatea Tehnică a Moldovei.
„După ce termin facultatea, aș vrea să lucrez și în domeniul restaurărilor pentru a oferi un suport în protecția monumentelor”, susține Doina Bargaru, studentă a Facultății de Arhitectură, UTM.
Primul Forum Cultural Internațional „Patrimoniul cultural, provocări și oportunități” va continua pe 19 aprilie cu discuții despre patrimoniul arhitectural rural și despre arta plastică monumentală.
Autor: Silvia Hodorogea
