Primari, împotriva amalgamării. Directorul CALM: Este un proces necesar, dar nu trebuie grăbit
Unii primari din Republica Moldova se opun amalgamării voluntare deoarece consideră că acest proces ar crea cetățenilor mai multe probleme decât beneficii. În același timp, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, susține că acest proces este unul necesar, însă nu trebuie realizat în grabă, iar autoritățile centrale trebuie să revadă fondurile alocate. Reforma administrativ-teritorială a fost dezbătută de mai mulți aleși locali la emisiunea „Bună seara”, de la Moldova 1.
Primarii susțin că li s-a propus doar un singur mecanism de reformă administrativ-teritorială, amalgamarea voluntară.
„Noi avem deja trei ani de zile de când se insistă pe conceptul dat. S-a făcut o strategie, s-a revenit cu un regulament, cu oarecare mecanisme de stimulare, dar, din păcate, la momentul de față, eu ca primar de localitate, cum am patru localități în comună, nu văd ca un instrument viabil sau ca un instrument care ar aduce dezvoltarea comunității noastre. În primul rând, noi nu avem problema rezolvată cu descentralizarea financiară. Am spus-o trei ani în urmă: unim trei sărăcii și creăm o sărăcie mai mare”, declară primarul comunei Gangura, Marcel Bobeica.
Acesta precizează că, în condițiile amalgamării, cetățenii vor fi nevoiți să parcurgă distanțe mai lungi, de exemplu, pentru a ajunge la primărie. „Știm infrastructura rutieră, știm mecanismul cu transportul public care nu este dezvoltat. Avem cazuri că localități cu venituri și bugete mai mari, trebuie să plece la o localitate care are pur și simplu cu 500 de locuitori mai mult. Sau sunt cazuri când o localitate mai mare trebuie să ia două localități mai mici, care au probleme peste cap, primarul cela își ia o povară foarte mare, nu rezolvă nimic.”
O soluție în schimbul amalgamării, propusă de Marcel Bobeica, este crearea mecanismelor de cooperare intercomunitară pentru a permite unui număr mai mare de primării să coopereze pe serviciul evacuării gunoiului, canalizării, apeduct sau achiziții publice.
„Amalgamarea voluntară nu este un panaceu și nu trebuie privit ca o soluție la problemele financiare cu care se confruntă statul și localitățile locale. Amalgamarea trebuie să existe ca un instrument alternativ și sub nicio formă nu trebuie să devină obligatorie”, susține primarul de Leova, Alexandru Bujoreanu.
În opinia directorului CALM, care susține procesul de amalgamare, autoritățile centrale încearcă să grăbească reforma administrativ-teritorială, fapt ce dăunează implementării acesteia.
„O problemă fundamentală este faptul că multe lucruri se încearcă să se facă în grabă și, dacă vorbim despre reforma administrației publice și centrale și locale, aici nu poți să mergi cu niște măsuri grăbite sau impuse de către cineva, de unii consultanți care deseori nu țin cont de realitățile pe care le avem. Vreau să vă spun că amalgamarea voluntara este un concept care este necesar. Există un șir întreg de instrumente care trebuie să fie dezvoltate, oferite administrației publice locale și ele treptat o să le pună în valoare. Dar un aspect este clar că nici o reformă de acest gen nu poate fi făcută numai pe hârtie stând în cabinete”, a remarcat Viorel Furdui.
De asemenea, șeful CALM susține că pentru implementarea acestei reforme este nevoie de o viziune clară privind fondurile necesare. Precizăm că fondul total alocat amalgamării voluntare este de 150 de milioane de lei. „Numai în Gangura, de exemplu, ca să rezolvi problema cu apeduct și canalizare e nevoie de 70 de milioane de lei. Toți conștientizează faptul că trebuie să facem ceva la nivel central și la nivel local, anumite schimbări, îmbunătățiri, dar nu așa grăbit”.
Precizăm că procesul amalgamării voluntare a început în acest an. La sfârșitul lunii noiembrie 2023, Guvernul a aprobat metodologia de amalgamare voluntară a subdiviziunilor administrative. Astfel, autoritățile centrale vor susține localitățile amalgamate prin acordarea surselor financiare pentru stimularea bugetelor. De asemenea, localitățile vor beneficia de sprijin financiar pentru dezvoltarea infrastructurii. Pentru anul 2024, în bugetul de stat sunt prevăzute în acest scop 150 de milioane de lei.
Autorii proiectului susțin că amalgamarea teritorială voluntară va spori capacitatea instituțională și financiară a administrației publice locale, iar ca urmare autoritățile vor furniza cetățenilor servicii de mai bună calitate și mai accesibile.
Până în prezent, procesul de amalgamare o fost inițiat doar de un grup de inițiativă din satul Floreni, raionul Anenii Noi, care își dorește fuzionarea cu Sângera, o localitate din componența Chișinăului.
