Sindromul „burnout”: Aproximativ 40 la sută din angajații sistemului medical suferă de ardere profesională
Aproximativ 40 la sută dintre angajații sistemului medical din Republica Moldova ajung să sufere de burnout în primii cinci ani de activitate. Este sindromul epuizării mentale, fizice și emoționale. Există o serie de factori care completează această statistică alarmantă, printre care suprasolicitarea, lipsa de sprijin, dar și condițiile de muncă.
Unii specialiști depășesc problema și rămân să activeze, alții pleacă din sistemul medical și revin după pauze lungi. Psihologii susțin că cei care se confruntă cu arderea profesională nu cer ajutor, crezând că sunt doar obosiți mai mult decât de obicei.
Cei mai predispuși la burnout sunt medicii care interacționează cu pacienți cu șanse reduse de viață. Este și cazul Mihaelei Domenco. Tânără de 26 de ani activează în calitate de asistentă medicală în Secția reanimare și anestezie de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” din Chișinău. Și-a început activitatea în 2018, iar la doi ani după, a manifestat primele simptome, cele de epuizare fizică și emoțională.
„Depresie, frică. Am ajuns în așa stare că îmi era frică să lucrez cu pacienții, chiar dacă am încercat să lucrez în altă sferă. De exemplu, în sfera în care lucram, mă întâlneam cu decesul la copii anume. Am încercat să schimb acolo unde se nasc copii. În mine mereu exista frica asta, nu puteam să stau pentru că eu așteptam că acuși se va întâmpla ceva”.
Asistenta medicală ne-a povestit că a renunțat de două ori la halatul alb - în anul 2020 și în 2022. Cea mai lungă pauză a fost de aproape un an, perioadă în care a activat într-un alt domeniu. Într-un final, a revenit în sistemul medical.
„Fiind lucrător în medicină, te obișnuiești cu gândul că ceea ce faci este foarte important și aduci mult folos în societate”.
Deși sunt cei care înțeleg cel mai bine ravagiile sindromului de burnout, psihologii și neurologii ajung să lupte și ei cu epuizarea. Ei spun că pandemia de coronavirus a fost perioada în care fenomenul s-a resimțit pe deplin.
„Am avut ocazia să mă confrunt cu niște simptome de burnout în perioada Covid. Dar a fost un altfel de burnout, nu ca acel cu care s-au confruntat persoanele din prima linie. A fost un burnout de epuizare și de neactivitate”, spune psihoneurologul Veronica Negruța.
Iar Aliona Cușnir ne-a povestit că resimte extenuarea mai ales după gărzile de noapte, când pacienții sunt mai irascibili și mai puțin cooperanți.
„Ne confruntăm periodic cu acest simptom. Cel mai des după garda de noapte, atunci când pacienții sunt foarte complicați, ajungem acasă cu o epuizare foarte puternică și un pic se răfrânge asupra familiei, asupra copiilor. Atunci când nu te odihnești foarte bine, când ai un număr foarte mare de pacienți”.
Problema burnout-ului în rândul cadrelor medicale a fost discutată la Chișinău în cadrul unei conferințe cu genericul "Echilibrul moral: de la etică la sindrom burnout", la care au participat mai mulți specialiști din domeniu. Psihologul Veronica Calancea susține că primii cinci ani de activitate sunt cruciali pentru cei din sistemul medical, făcând referire la statistici, care arată că 40 la sută dintre tinerii specialiști dezvoltă sindromul epuizării într-o stare avansată. Acest lucru se întâmplă din mai multe motive.
„Pentru tinerii specialiști este mai grea adaptarea la un nou mediu, la mediul de muncă, la un nou colectiv. Mai este că deja colegii care au un statut cer mai mult de la ei, cerințe mari, pe când ceea ce au învățat în școli, în instituții, deci nu degeaba se spune că practica bate gramatica. Deci au nevoie de mult mai multă practică”, susține psihologul Veronica Calancea.
Veronica Calancea a mai precizat că după perioada de adaptare, o altă etapă când un lucrător medical poate dezvolta sindromul în intervalul 35-45 de ani, când unele persoane se confruntă cu o criză de vârstă. Iar psihologul Carolina Perjan menționează că unul din efectele sindromului de burnout este migrația medicilor.
„Este un risc pentru că și așa aveam hai să zicem la nivelul Republicii Moldova și vedem acest lucru, am văzut de fapt când a fost pandemia. Și atunci dacă mai apar și momente cu burnout, riscăm să rămânem fără medici. Sindromul burnout presupune suprasolicitare. De aici aș putea veni cu câteva recomandări, să fie redus poate numărul de ore implicat în activitatea de muncă”.
Specialiștii susțin că sindromul de epuizare fizică și emoțională nu se întâlnește doar în sistemul medical. Acesta se manifestă în tot mai multe domenii de activitate. Stresul și epuizarea îi afectează de asemenea pe polițiști, jurnaliști, salvatori, pedagogi, pe cei din sectorul de marketing și IT, și chiar pe oamenii de creație.
