Lipsa accesului la serviciile medicale – una dintre problemele refugiaților ucraineni
Aproximativ șapte mii de refugiați ucraineni, care au fugit din calea războiului, sunt stabiliți în prezent în stânga Nistrului. Cel puțin asta arată datele Oficiului ONU pentru Drepturile Omului. Refugații povestesc că au decis să rămână în regiunea transnistreană, deoarece costurile de viață sunt mai mici. Chiar și așa, aceștia se confruntă cu probleme, precum lipsa accesului la serviciile medicale, asigurarea cu un loc de trai și angajarea în câmpul muncii.
„Nu înțeleg cum am trăit până acum fără aceste cunoștințe, cred că într-o situație obișnuită nu m-aș fi gândit la asta. Dacă e să vorbesc despre mine, eu nu știu cum să mă întorc în Ucraina, pentru că am fost concediată acolo, am o vârstă, nu cred că voi mai putea să mă angajez”, a spus Valentina Ivanova.
Recent, Valentina Ivanova a descoperit că are o problemă de sănătate, iar asta i-a complicat și mai mult viața.
„Oamenii care au domiciliile înregistrate pe malul stâng al Nistrului nu au acces la serviciile medicale necesare. După ce a fost introdus statutul de protecție temporară, refugiații de pe malul stâng al Nistrului pot avea acces la servicii medicale gratuite doar în instituțiile de pe malul drept, în special la Chișinău. Sunt instituții internaționale acum care achită aceste servicii, dar pentru malul stâng nu este nimic”, susține refugiata.
De cealaltă parte, refugiații de etnie romă o duc și mai greu. Pe lângă faptul că se confruntă cu bullyingul, aceștia își găsesc mai greu un loc de muncă sau chiar un loc de cazare, atunci când fug din calea războiului.
„Am avut o situație, o familie de refugiați romi: mama și doi copii, trebuia să-i cazăm la cineva. Eu am sunat și am stabilit că venim cu ei, dar când am ajuns și au văzut că sunt romi au zis că nu îi iau categoric”, spune Vasilisa Avtutova, refugiată de etnie romă.
Potrivit responsabililor de la Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, cea mai mare problemă a refugiaților este asistența medicală cu plată, mai ales în cazul maladiilor grave. Pentru că nu au bani să achite serviciile medicale, mulți din ei suferă în tăcere.
„O parte dintre respondenți au comunicat că, periodic, sunt nevoiți să meargă în Ucraina pentru a se adresa la medici. E vorba mai cu seamă de acei refugați care suferă de cancer sau diabet zaharat. Probleme au și persoanele cu dizabilități, cu mobilitatea redusă sau cei de vârstă înaintată. Ei nu au posibilitatea să meargă des în Ucraina, respectiv, nu au parte de asistență medicală nici în Moldova, nici în țara lor”, a precizat Iulia Votslava, ofițer pentru drepturile omului în cadrul Oficiului ONU.
Datele ONU mai arată că 44 la sută dintre refugiații romi stau la rude, iar 39% stau cu chirie. Doar 18% au fost primiți în casele oamenilor și șapte la sută sunt cazați în centrele de plasament.
