Interviu ÎN CONTEXT// Igor Șarov: Fuziunea e inevitabilă dacă vrem o universitate competitivă la nivel european
Pentru ca o universitate să fie competitivă la nivel european și să concureze în competiții științifice, aceasta trebuie să corespundă tuturor rigorilor și toate procesele presupun anumite costuri. Din acest motiv în viitor fuziunea Universității de Stat din Moldova (USM) cu Universitatea Tehnică a Moldovei sau alte instituții este inevitabilă, deși e o reformă de durată și complicată, susține Igor Șarov, rectorul USM. Prezent în platoul emisiunii ÎN CONTEXT, Igor Șarov a anunțat că este o premieră în istoria țării când inițiativa nu vine de la nivel înalt și are o susținere din partea Guvernului.
Moldova 1: Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Moldova, este în platoul Moldova 1. Interesul nostru a intervenit atunci când ați anunțat intenția de a fuziona cu Universitatea Tehnică de a crea o universitate puternică și competitivă. Dar mai întâi de toate, vreau să vă întreb despre acea reformă care s-a produs deja, se împlinesc doi ani și au existat atunci unele reticențe sau anumite momente de rezistență. Până la urmă, reforma s-a produs. Universitatea de Stat a absorbit și alte universități, dar și alte centre de cercetare. Cum ați aprecia rezultatul acelor acțiuni de acum doi ani?
Igor Șarov: Fac o mică precizare. Nu de doi, dar de patru ani. Reforma a început în anul 2020. Faptul că unele tentative au fost făcute și în perioada precedentă, putem să aducem similitudini din 2012, 2016. Diferite studii care au apărut vizavi de necesitatea acesteia: numărul de studenți în descreșterea, numărul de universități publice rămânând același. Cu siguranță vă pot spune de anul 2020 ca despre o reușită. De aceea, primele două universități care au fost absorbite de USM și parțial de Academia de Administrare Publică, de la Institutul de Relații Internaționale din Moldova la USM au ajuns 12 persoane, pe listă inițial erau 309. Deci aici cred că discuție nu poate să fie nici la telespectatori și la dumneavoastră nu pot să apară problema: ce ar fi o instituție publică, cu rector, prorector, secția de studii, direcția juridică, profesori.
Și o altă situație în cazul Universității „Dimitrie Cantemir” în care era o infrastructură extraordinară, un management bun, dar insuficiență de număr de studenți în descreștere a făcut respectiv acest pas să fie unul necesar. De altfel, atât profesorii care au dorit și cei din direcțiile de suport s-au regăsit la USM.
Din anul 2022, cel de-al doilea pas al acestei reforme, care a cuprins un număr mult mai mare de institute științifice care au trecut de la Ministerul Educației și Cercetării, plus Universitatea Agrară, Academia de Administrare Publică. A fost un proces mult mai complicat. Din reportajul pe care l-am văzut, multiple proteste. E și natural, subscriu totalmente la opinia doamnei Gribincea care a fost enunțată, că principala noastră bogăție sunt oamenii. Nu aș pune accentul în permanență doar pe problemele de patrimoniu, problemele de investiții în echipamente, în reutilarea universității sunt foarte-foarte importante.
Dar, vorba Regelui Ferdinand: „Nu zidurile fac o școală, dar spiritul care domnește în ea”. Capitalul uman existent la instituțiile care au fost absorbite trebuie tratat cu foarte mare atenție, indiferent de numărul de studenți sau de profesori la o universitate sau alta, acesta a fost un capital extraordinar. Or istoria Universității Agrare, o istorie extraordinară din perioada sovietică - în perioada de după 1991. Și vreau să vă spun aici că mulți din profesorii de la Universitatea Agrară s-au regăsit la USM, la Facultatea de Economie, în special. Același lucru cu Academia de Administrare Publică, o universitate nu atât de veche, dar în schimb, cu tradiții. Perioada indicată poate fi asociată cu perioada de independență a Republicii Moldova.
Eu cred că colegii s-au regăsit în cadrul universității, atât instituțiile științifice. Aș vrea pe această cale să le mulțumesc colegilor pentru înțelegere fiindcă este un proces foarte complicat. Este un proces complicat în care istoria unei sau altei instituții oricum domină în mentalul cadrelor didactice ori a personalului care a activat într-o instituție sau alta și noi la universitate nu trebuie să facem altceva decât să le oferim această oportunitate, pornind din perspectiva că ei sunt un capital. În special în condițiile în care există o discrepanță foarte mare între cadrele științifice ori cadrele didactice în vârstă și cei tineri.
Vom putea vorbi despre o reușită a acestei reforme atunci când vom vedea respectiv și resursele financiare care sunt acordate de către stat. Clar că USM, or universitățile care există astăzi într-o competiție nu atât între universitățile din Republica Moldova, noi concurăm cu universitățile din România, cu universitățile europene pentru a face față cerințelor, a aduce din proiecte europene, participarea în diferite competiții științifice sunt foarte importante. Dar păstrarea inclusiv a capitalului uman care există în Republica Moldova, inclusiv cei care sunt de vârstă pensionară.
Moldova 1: Cum vreți să obțineți această fuzionare cu Universitatea Tehnică și mai bine spus ce vreți să obțineți și de ce ați decis acum împreună cu domnul rector Viorel Bostan de la Politehnică să începeți această procedură? Înțeleg că va fi una mai de durată.
Igor Șarov: O mică precizare, nu acum am decis, am lansat pentru prima dată această propunere încă în anul 2020, să încercăm să examinăm diferite scenarii, cum ar fi de jos aceste propuneri. În anul 2022, a fost o a doua propunere de acest gen. De altfel, ea a fost lansată și pentru alte instituții de învățământ superior. Mă bucur că domnul rector Viorel Bostan a acceptat discuțiile și vreau să profit de această ocazie pentru a clarifica anumite lucruri. Este pentru prima dată când vine o inițiativă de jos. Vom consulta la sfârșitul acestei luni consiliul de administrare, senatul Universității de Stat din Moldova pentru a desemna echipele din cadrul universității. Propunerea mea o să fie ca din partea USM să fie prorectorii care vor discuta despre oportunitățile unei optimizări de acest fel sau a unei fuzionări pe diferite segmente: domeniul didactic, științific, al digitalizării, al patrimoniului. Și clar că acestea vor presupune anumite costuri.
Vrem o universitate puternică sau vrem universități puternice. Ca să fie competitive la nivel european, ele trebuie să corespundă tuturor rigorilor. Și aici USM care are 13 mii de studenți, Universitatea tehnică cu peste 10 mii de studenți, la capitolul legat de număr, dar pornind dintr-o perspectivă legată de egalitate, sunt lucruri care trebuie tratate cu foarte mare atenție. Pentru că în spațiul public în ultimul timp se aruncă foarte multe fumigene. Care va fi denumirea viitoarei universități? Care va fi viitorul rector? Asta e ultima ce trebuie să ne intereseze.
Problemele ar trebui să fie la sfârșit lansate, acum pe noi ne interesează un lucru: care sunt momentele viabile, care sunt riscurile, care sunt oportunitățile pentru a putea discuta. Deci noi suntem în faza începutului discuțiilor, atunci când sunt desemnate echipele din partea celor două universități. Și în cazul USM vreau să vă asigur că vor fi respectate toate procedurile legate de transparență, discuții la ora decanilor, consiliul de administrare, discuții la senatele universităților de fiecare dată când va fi necesar. Repet, este o primă experiență.
Aș aduce o comparație cu fuziunea care a avut loc la Universitatea din Lisabona, în 2011-2013, atunci când au fuzionat două universități, o universitate clasică cu 23 de mii de studenți și o universitate tehnică cu 22 de mii de studenți, dar care au avut o susținere enormă din partea statului. Vrem universități puternice? Respectiv, acestea trebuie să se materializeze inclusiv prin investițiile care vin din partea statului.
Moldova 1: Din câte înțeleg, universitățile sunt puse acum în fața unei realități demografice, pentru că pleacă familiile cu copii în multe cazuri, dar în alte cazuri pleacă și tinerii după liceu să învețe peste hotare și este acesta un mod potrivit de a reacționa cumva la realitatea demografică, la depopulare? Și dacă credeți că prin acest lucru veți reuși să-i convingeți pe cei care au plecat să-și trimită înapoi copiii, de ce nu? să învețe în Republica Moldova sau invers, să-i țineți acasă pe cei care ar putea alege o universitate mai bună?
Igor Șarov: Foarte bună întrebare, pe care eu aș deviza-o în două. Prima problemă legată de descreșterea demografică a numărului de studenți care arată și demonstrează inevitabilitatea unor asemenea pași. De altfel, în toate studiile care au fost până acum elaborate, m-am pronunțat în repetate rânduri, nu e cazul cred că acum să mă repet, fie ale Băncii Mondiale, ale Fundației Friedrich Ebert, sfaturi ale colegilor de la Fondul Monetar Internațional arătau că, oricum, în condițiile de descreștere este necesară o utilizare mai eficientă a banului public. Și această reformă este una inevitabilă.
În ceea ce privește rămânerea studenților acasă, doar prin oferirea de studii de calitate acasă, în Republica Moldova, poți să obții aceste lucruri. La USM vreau să vă spun că e o tendință de întoarcere a studenților care și-au făcut studiile peste hotare, fie în Europa, fie în România. S-a observat că în anul trecut vreo 200 de studenți au revenit la universitate și au continuat studiile. Și aceste tendințe pot fi observate și la alte universități.
Un moment încă important care se cere. Avem universități cu tradiții. Să nu credeți că e un pas atât de simplu să-l faci în calitate de rector sau reprezentant al unei comunități. Ele trebuie tratate cu mare atenție și de aceea înțeleg foarte bine și colegii care nu sunt pregătiți încă de discuții. Dar în același timp, în viitor, că o să fie un an sau doi ani de zile, este inevitabil. Și doi. Am observat foarte multe opinii vizavi de acest subiect, inclusiv în reportajul pe care l-ați dat. Și asta e foarte normal să fie. Dar este pentru prima dată în istorie când începe un proces de jos, haideți să încercăm să nu ratăm o asemenea ocazie de a pune pe masă studii, de a le discuta, de a le dezbate. Cu atât mai mult cu cât avem o susținere pentru acest dialog din partea Ministerului Educației și Cercetării.
