Corespondență Dan Alexe // NATO: Care va fi nota de plată dacă Ucraina în final va pierde
Organizația Tratatului Nord-Atlantic, NATO, pare să fi intrat în regim de criză. Secretarul general Mark Rutte a cerut joia trecută sporirea sprijinului acordat Ucrainei, argumentând că este esențial să „schimbăm traiectoria războiului”. Mark Rutte a avertizat că o înfrângere a Ucrainei ar putea întări Rusia, ajutând-o să-și întărească relațiile cu regimuri cum sunt cele din Coreea de Nord, Iran sau China.
Totodată, șeful civil al NATO a atras atenția că o victorie a Rusiei va obliga statele membre ale Alianței să aloce și mai multe resurse pentru apărare, în condițiile în care nu toate țările ating deja obiectivul de cheltuieli de 2% din PIB.
Rutte a mai spus joi că „există un angajament ca Ucraina să devină membră a NATO”. El a fost însă contrazis de trimisul președintelui Trump pentru misiuni speciale, Richard Grenell, iar optimismul lui Mark Rutte în legătură cu aderarea Ucrainei la NATO nu pare a fi împărtășit nici de alte țări membre.
Trimisul special al președintelui Trump pentru misiuni speciale, Richard Grenell, l-a contrazis pe secretarul general Mark Rutte, care sprijină în mod deschis primirea Ucrainei în NATO, și a prezis că asta ar produce „vâlvă în America”, deoarece „poporul american este cel care plătește pentru apărare” din NATO. El a cerut încă o dată membrilor europeni ai NATO să-și mărească cheltuielile militare.
„Nu puteți cere poporului american să extindă umbrela NATO atunci când membrii actuali nu își plătesc partea echitabilă, iar asta îi include pe olandezi”, a spus Richard Grenell, cu referire la Olanda care până recent a fost guvernată chiar de secretarul general al NATO Mark Rutte, între 2010 și 2024.
Acum, din poziția de secretar general al NATO, Mark Rutte este de acord că situația trebuie să se schimbe și a avertizat că nu toți membrii au atins ținta de 2% din PIB pentru apărare, țintă despre care el a spus că este oricum prea mică.
Această creștere a cheltuielilor este susținută de mai multe state aflate la granița cu zona de conflict, precum Polonia și statele baltice, care susțin, de asemenea, aderarea Ucrainei la NATO.
NATO se află în regim de criză și din pricina ultimelor evoluții din SUA. Mai ales după ce Mark Rubio, secretarul de stat american, a suspendat de îndată ce și-a preluat funcția orice ajutor extern american, în bani sau tehnică militară, pentru următoarele 90 de zile, cu excepția celor pentru Israel și Egipt. Ucraina nu a fost menționată nominal, ceea ce pare a însemna că e printre țările afectate de suspendare.
Tot așa, Trump a decis să retragă 20.000 de soldați din Europa, în următoarele luni. La asta, șeful civil al NATO, Mark Rutte, a comentat că un sfârșit rău al războiului Rusia-Ucraina l-ar împinge pe Vladimir Putin „să se alieze și mai strâns cu liderii Coreei de Nord, Iranului și Chinei”.
Dacă Ucraina ar pierde războiul, a încheiat Rutte, membrii NATO ar trebui atunci să cheltuiască multe trilioane pentru apărare.
