Corespondență Dan Alexe // „Inteligența Artificială”, de-o parte și de alta a Atlanticului: două viziuni se confruntă fără a se concilia
În ianuarie 2025, Donald Trump a anunțat un plan de investiții de 500 de miliarde de dolari, pe următorii patru ani, pentru Inteligența Artificială (AI), prin giganții informatici Oracle, OpenAI și SoftBank. Marți, 11 februarie, la încheierea summitului AI desfășurat la Paris, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, la rândul ei, investiții de 200 de miliarde de euro în Europa. Potrivit acesteia, Uniunea Europeană ar angaja 50 de miliarde de euro, care s-ar adăuga la alte 150 de miliarde de euro din partea unor grupuri mari.
Declarația „made in EU” a venit la două zile după anunțul unor investiții în Franța de „109 miliarde de euro în următorii ani”, făcut duminică de Emmanuel Macron.
În același timp, tot în cadrul summitului de la Paris, vicepreședintele american J. D. Vance a avertizat împotriva „supra-reglementării” Inteligenței Artificiale de către UE, susținând că aceasta „ar putea sufoca o industrie în plină expansiune”. „Statele Unite sunt lider în IA și administrația noastră intenționează să mențină lucrurile așa”, a declarat Vance. Acesta a criticat reglementările europene, considerând că ar restricționa spațiul de manevră al companiilor americane, ceea ce, în opinia sa, ar reprezenta „o greșeală teribilă, nu numai în dauna Statelor Unite, ci și pentru propriile voastre țări”.
Această poziție intră în contradicție cu concluziile președintelui francez Emmanuel Macron, care a afirmat: „Trebuie să continuăm să promovăm guvernarea internațională a Inteligenței Artificiale.”
Abordările transatlantice diferite explică și de ce Statele Unite și Regatul Unit nu se numără printre primele 61 de țări care au semnat declarația pentru Inteligența Artificială „deschisă”, „incluzivă” și „etică”, publicată marți, 11 februarie, la finalul Summitului pentru Acțiune privind IA de la Paris.
Semnatarii, care includ China, Franța și India (cei doi co-organizatori ai evenimentului), au cerut o coordonare mai puternică a guvernării AI printr-un „dialog global” și au subliniat necesitatea evitării „concentrării pieței”, astfel încât această tehnologie să devină mai accesibilă.
Premierul indian Narendra Modi, care a coprezidat summitul și va găzdui următoarea ediție, a subliniat că provocarea este să nu lase „sudul global”, inclusiv India și cei 1,4 miliarde de locuitori ai săi, în urma unei revoluții tehnologice aflate în plină expansiune.
Această viziune este foarte îndepărtată de cea susținută de Statele Unite, care, la fel ca Marea Britanie, nu se numără printre semnatarii declarației finale, dorite de președintele francez Emmanuel Macron.
Guvernul britanic a precizat că dorește să se alăture doar „inițiativelor care sunt în interesul național al Regatului Unit”.
Prin urmare, fără Regatul Unit și fără Statele Unite, aceste 61 de țări au convenit asupra creării unui observator al impactului energetic al Inteligenței Artificiale, pilotat de Agenția Internațională pentru Energie, precum și a unei coaliții pentru IA sustenabilă, care intenționează să reunească companiile lider din sector.
În final, însă, absența Statelor Unite și a Marii Britanii de pe lista semnatarilor subliniază diviziunile pe această temă și confirmă că, de fapt, Summitul de la Paris privind Inteligența Artificială a fost scena confruntării a două viziuni asupra lumii, fără ca acestea să ajungă la un consens.
