Corespondență Dan Alexe // Ultimele declarații ale lui Trump despre Ucraina și accelerarea înarmării europenilor
După un prim mini-summit informal, luni, la Elysée, cu șapte țări europene, inclusiv Regatul Unit, președintele francez s-a întâlnit miercuri, 19 februarie, cu nouăsprezece șefi de stat și de guvern ai țărilor membre ale Uniunii Europene sau NATO (Norvegia, Canada, Islanda) prin videoconferință. „Poziția Franței și a partenerilor săi este clară și unită. Vrem o pace durabilă și solidă în Ucraina”, a reafirmat Emmanuel Macron la finalul întâlnirii.
Au fost prezenți doar președintele interimar al României, Ilie Bolojan, și premierul luxemburghez, Luc Frieden. La întâlnire au participat de la distanță șefii de stat și de guvern ai celor trei state baltice, Cipru, Finlanda, Belgia, Bulgaria, Croația, Grecia, Irlanda, Islanda, Portugalia, Suedia, Slovenia și Republica Cehă, la fel ca și premierul canadian Justin Trudeau.
După această nouă reuniune europeană de la Paris, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer vor călători săptămâna viitoare la Washington.
Lucrul a fost confirmat de consilierul pentru securitate națională al lui Trump, Michael Waltz. Waltz a adăugat că administrația Trump se angajează cu „toate părțile" cu scopul de a încheia un acord de pace între Rusia și Ucraina.
Un alt efect al crizei ucrainene agravate de ultimele declarații ale lui Donald Trump este însă accelerarea înarmării europenilor. Danemarca, de pildă, tocmai a anunțat o creștere masivă a cheltuielilor pentru apărare
Țara nordică va crea un „fond de accelerare” pentru reînarmare și a anunțat că va aloca 3,2% din PIB pentru apărare până la sfârșitul anului.
„Cumpărați, cumpărați, cumpărați!", a lansat, miercuri 19 februarie, șefa guvernului danez, Mette Frederiksen. „Cumpărați ceea ce poate contribui la o apărare mai puternică și, prin urmare, la descurajare, aici și acum. Și dacă nu puteți obține cel mai bun echipament, cumpărați ce găsiți mai eficace”, a îndemnat ea la o conferință de presă la Copenhaga, unde liderii celor trei partide din coaliția guvernamentală - formată din social-democrați, liberali și moderati (centru-dreapta) - au anunțat crearea unui „fond de accelerare” pentru reînarmarea țării.
Acest mecanism de investiții dedicat apărării va fi înzestrat cu 120 de miliarde de coroane (16 miliarde de euro). Și 25 de miliarde de coroane vor fi folosite anul acesta – pe lângă cele 35 de miliarde intrate în buget –, la fel în 2026, apoi 10 miliarde pe an, până în 2033. Această sumă se adaugă celor 190 de miliarde de coroane suplimentare, deja alocate forțelor armate timp de zece ani, în cadrul unui acord multipartit, semnat în 2023 și prelungit în 2024.
Polonia la rândul său este pe cale de a-și pune la punct cea mai puternică armată din UE, cea mai numeroasă în funcție de personal și se apropie de 4% din PIB dedicat apărării. Peste tot, cursa reînarmării începe să fie frenetică, în perspectiva retragerii Statelor Unite de pe continent.
