RETROSPECTIVĂ // Negocieri eșuate la Casa Albă, compensații pe bani europeni în facturi, pensii indexate și peste trei decenii de la războiul de pe Nistru
Negocierile tensionate dintre președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și omologul său american, Donald Trump, încheiate fără un acord, s-au lăsat cu ecouri puternice pe scena internațională și au dominat agenda mediatică globală. Întâlnirea de la Casa Albă, inițial văzută ca o oportunitate de consolidare a sprijinului american pentru Kiev, a escaladat rapid într-un schimb dur de replici, care au șocat Europa și Ucraina și au divizat opinia publică din Statele Unite. În timp ce Moscova a reacționat cu satisfacție, scandalul diplomatic a adăugat presiune pe aliații europeni ai Ucrainei.
Întrevederea de la Casa Albă a arătat alinierea liderilor americani cu Rusia și antipatia față de Ucraina. Mai mult, discuțiile tensionate dintre Trump și Zelenski pun sub semnul întrebării viitorul ajutorului american pentru Ucraina și perspectiva unui acord de pace cu Rusia, indică analizele politice. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a catalogat disputa dintre cei doi lideri drept „regretabilă” și a spus că este important ca președintele Zelenski să-și restabilească relația cu președintele Trump.
După eșecul negocierilor de la Washington, Zelenski a plecat în Marea Britanie pentru a participa la un summit crucial al apărării, găzduit de premierul Keir Starmer la Londra – eveniment care a căpătat o importanță și mai mare în urma disputei diplomatice publice dintre Trump și Zelenski din Biroul Oval. În prima zi a liderului ucrainean la Londra, ministrul britanic al Finanțelor a semnat un acord de împrumut de 2,26 miliarde de lire sterline pentru Ucraina, care va fi rambursat prin profiturile obținute din activele suverane rusești înghețate. Astăzi, înainte să-i primească pe liderii europeni, premierul britanic Keir Starmer a declarat, într-un interviu pentru BBC, că Regatul Unit, Franța și Ucraina vor dezvolta un plan de încetare a focului pentru a-l prezenta Statelor Unite.
Prezența președintelui ucrainean la Londra, după ce negocierile cu Donald Trump au eșuat, reprezintă un suflu nou pentru lupta împotriva agresiunii rusești, consideră politologul și expertul în securitate Cătălin-Gabriel Done.
Precizăm că evenimentele istorice au loc în aceeași săptămână în care Ucraina a marcat trei ani de la invazia pe scară largă a Rusiei. Vezi cum a transformat războiul din Ucraina Republica Moldova – AICI. Iar AICI poți descoperi povestea a trei refugiate din Ucraina pentru care țara noastră a devenit acasă.
1. În Moldova, pensiile vor fi indexate cu 10%, dar sustenabilitatea sistemului rămâne o provocare, spun experții
Pe plan intern, săptămâna care se încheie a venit cu vești bune. Începând cu 1 aprilie, pensiile din Republica Moldova vor fi indexate cu 10%, față de 6% anterior. De asemenea, din luna mai, pensionarii cu cel puțin 40 de ani de contribuții vor primi o pensie minimă garantată de 3.300 de lei, conform unei legi promulgate de președinta Maia Sandu. Guvernarea susține că indexarea depășește rata inflației și include o majorare suplimentară, în timp ce opoziția o consideră o măsură electorală.
Experții avertizează că sistemul de pensii nu este sustenabil pe termen lung, iar deficitul bugetar impune reforme, inclusiv un sistem mixt cu contribuții la fonduri private.
Inflația anuală în ianuarie a fost de 9%, iar prognoza pentru 2025 indică o medie de 7,3%, potrivit unui raport al Băncii Naționale.
2. Criza energetică: Facturi mai mari în regiunea transnistreană; compensații pe bani europeni pentru moldoveni
Criza energetică declanșată de Rusia și efectele acesteia au continuat să domine actualitatea. Săptămâna a început cu scumpiri la gaz, apă, energie electrică și termică în stânga Nistrului. Regimul de la Tiraspol le justifică prin ajustări economice, însă experții sugerează un alt motiv: din buzunarul cetățenilor este acoperit deficitul „bugetar” de aproximativ 200 de milioane de euro.
Tiraspolul va continua să primească gaze prin intermediul firmei maghiare MET, după ce acordul privind livrările de gaze a fost prelungit în această săptămână. Deși Chișinăul nu susține această soluție, spune că a acceptat-o pentru a evita o criză umanitară în regiune.
Pe malul drept al Nistrului, Guvernul va acoperi, cu sprijinul UE, creșterea tarifelor la energia electrică pentru primii 110 kWh, direct în factură, până în decembrie 2025. O altă noutate bună este că, din această săptămână, persoanele vulnerabile din Republica Moldova și refugiații ucraineni cu statut de protecție temporară vor beneficia de un ajutor financiar unic. Suma variază în funcție de compensația la energie stabilită individual pentru fiecare beneficiar și plafonul maxim stabilit pentru fiecare categorie, au anunțat autoritățile.
În paralel, deputații au modificat Legea energiei electrice, astfel că cei care vor să construiască centrale electrice cu o capacitate mai mare de 200 de kilowați vor trebui să plătească o garanție financiară pentru racordare la rețea. A fost ratificat și Acordul cu BERD pentru linia electrică Bălți-Suceava, iar proiectul Vulcănești-Chișinău avansează. Între timp, Ministerul Energiei propune tarife unice pentru distribuția gazelor naturale, ca parte a procesului de liberalizare a pieței.
3. Criza de la Calea Ferată se adâncește: angajații protestează, directorul interimar demisionează
Situația de la Calea Ferată din Moldova (CFM) devine tot mai gravă. În această săptămână, directorul interimar, Serghei Tomșa, și-a depus demisia, însă cererea sa a rămas blocată la Agenția Proprietății Publice, care încearcă să-l convingă să rămână în funcție până la numirea unui nou conducător.
Între timp, angajații CFM au ieșit din nou în stradă, nemulțumiți că nu și-au primit salariile de peste șase luni. Feroviarii au cerut Guvernului să intervină urgent pentru a redresa situația și a achita restanțele salariale, care au ajuns la 190 de milioane de lei. „Trăim pe datorie”, spun ei.
Expertul economic și fostul șef al CFM, Oleg Tofilat, susține că, în actualele condiții, întreprinderea nu are șanse să se descurce singură, fără administrator și în contextul unei crize comerciale. „Măsuri urgente ar trebui adoptate acum de Guvern”, spune el.
Mai multe despre cauzele crizei care durează de peste un deceniu, deciziile autorităților și impactul asupra angajaților și pasagerilor, află AICI.
4. Suspendarea fondurilor USAID lovește R. Moldova
Republica Moldova resimte efectele stopării finanțării externe din partea Statelor Unite, care a dus la suspendarea a patru proiecte în domeniul energetic, în valoare de peste 200 de milioane de dolari, finanțate prin intermediul USAID.
Printre cele mai afectate domenii se numără și educația, unde proiectele din școli și universități au fost stopate temporar. În condițiile în care nu se știe dacă finanțările americane vor continua, instituțiile de învățământ caută soluții alternative pentru a continua proiectele începute.
În această săptămână, Statele Unite au anulat și un grant de 32 de milioane de dolari destinat organizației Internews, care derula proiecte pentru susținerea mass-mediei independente inclusiv în Republica Moldova. Autoritățile de la Chișinău nu au comentat, deocamdată, decizia Departamentului de Eficiență Guvernamentală al SUA, condus de Elon Musk.
5. Moldova – mai săracă. Am rămas fără Vladimir Beșleagă
În această săptămână, Republica Moldova și-a luat rămas bun de la marele scriitor Vladimir Beșleagă, o personalitate care a marcat cultura, istoria și identitatea noastră națională. Considerat unul dintre cei mai mari prozatori ai secolului XX, Beșleagă s-a stins din viață pe 25 februarie, la vârsta de 93 de ani. Pe 28 februarie, în semn de omagiu, ziua funeraliilor a fost declarată Zi de doliu național prin decret prezidențial.
„A trăit o viață plină, o viață zbuciumată și desigur zborul maestrului nu este frânt”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan, în timpul ceremoniei funerare.
6. Se împlinesc 33 de ani de la războiul de pe Nistru
Săptămâna se încheie cu o aniversare dureroasă – astăzi se împlinesc 33 de ani de la conflictul care a marcat și divizat Republica Moldova. La Chișinău, evenimentul a fost comemorat prin Marșul Memoriei. Președinta Maia Sandu, oficiali și veterani, au depus flori în onoarea celor căzuți în războiul izbucnit pe 2 martie 1992.
Pentru a păstra vie amintirea evenimentelor de atunci, la Guvern, Președinție și Parlament au fost inaugurate expoziții foto, care ilustrează momentele tragice ale conflictului.
Istoricul Virgiliu Pâslariuc susține că războiul de pe Nistru a fost o mișcare bine planificată, iar mărturiile celor care și-au pierdut apropiații rămân o dovadă vie a suferinței din acea perioadă. Află cum a izbucnit războiul de pe Nistru – AICI.
Alte știri pe scurt:
- Fără licitații la Aeroport: din 1 martie, spațiile comerciale de la AIC vor trece sub administrarea întreprinderii de stat care gestionează aerogara;
- Democrația în declin: Tot mai multe țări, inclusiv R. Moldova, pierd teren;
- Lipsă de antivirale și medicamente pentru astm bronșic în farmaciile din țară. Explicațiile Agenției Medicamentului;
- Proiectul de reabilitare a caldarâmului din strada 31 august 1989 bate pasul pe loc. Ping-pong între Ministerul Culturii și primăria capitalei;
- Elevii din gimnazii vor beneficia de mic dejun gratuit începând cu noul an școlar
- Se atestă o creștere ușoară a numărului accidentelor rutiere. Care sunt drumurile cu cele mai multe decese;
- Producătorii de mere au obținut acces liber pe piața indiană, cea mai mare din lume
