În 2024, a scăzut cu aproape 2% numărul copiilor înscriși în grădinițe. Explicațiile autorităților și experților
Anul trecut, potrivit statisticii oficiale, numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut cu 1,9% (2,4 mii de copii), comparativ cu 2023. Totodată, s-a micșorat numărul instituțiilor de profil cu 10 unități, dintre care cinci creșe-grădiniță. Șefa Direcției Management în Învățământul General din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, Viorica Negrei, explică reducerea numărului de copii în grădinițe prin factorul demografic, iar dispariția juridică a cinci creșe, potrivit responsabilului de la Ministerul Educației, ar putea fi rezultatul reorganizării sau comasării cu școala primară din localitate.
Biroul Național de Statistică informează că, în anul 2024, educația timpurie a fost organizată în 1469 de instituții (în scădere cu 10 unității față de anul precedent), dintre care 769 de unități cu statut de creșă-grădiniță, 595 de grădinițe, 89 de școli-grădiniță, 14 centre comunitare și două creșe.
Comparativ cu anul 2023, s-a micșorat numărul de creșe-grădiniță cu cinci unități, grădinițe și centre comunitare cu câte două unități și școli-grădiniță - cu o unitate.
Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie în anul 2024 a fost de 127,2 mii de persoane, în scădere cu 2,4 mii de copii sau cu 1,9%, comparativ cu anul precedent. Micșorarea numărului de copii din instituțiile de educație timpurie este mai pronunțată în mediul rural (cu 1,8 mii sau cu 2,9% față de anul 2023).
Din totalul copiilor, în instituțiile de educație timpurie, puțin peste jumătate au fost înscriși în instituțiile din mediul urban (51,7%).
„Numărul de copii este în scădere și aici am avea câteva explicații”, a spus pentru Teleradio-Moldova șefa Direcției Management în Învățământul General, Viorica Negrei.
„Prima ar fi aspectul demografic al scăderii numărului de copii, care este condiționat de scăderea numărului de nașteri și, în același timp, plecarea copiilor împreună cu părinții peste hotare”, a menționat funcționara.
Un alt aspect ce duce la scădere numărului de copii în grădinițele publice, potrivit sursei citate, este înființarea unor centre educaționale private, care prestează servicii de îngrijire a copiilor mici la nivel de comunitate. „Iar aceste centre educaționale nu sunt parte de fapt a învățământului preșcolar și nu sunt raportate ca învățământ preșcolar. Copiii din aceste instituții de învățământ credem noi că nu se regăsesc în aceste rapoarte statistice”, a subliniat Viorica Negrei.
Referitor la reducerea numărului de grădinițe-creșă, responsabila de la Ministerul Educației a evidențiat câteva aspecte.
„Un motiv ar fi că instituțiile se reorganizează și, ca rezultat, prin comasarea, de exemplu, a școlilor primare cu grădinițele sau a gimnaziului cu grădinițele, se formează complexe educaționale”, a subliniat Viorica Negrei, adăugând că, în acest caz, grădinița dispare din punct de vedere juridic, iar copiii se regăsesc în instituția reorganizată, care, conform Codului educației, este de nivel superior.
Potrivit datelor BNS pentru anul 2024, structura pe grupe de vârste a personalului didactic din educația timpurie relevă că ponderea cea mai mare revine persoanelor cu vârsta între 30-39 de ani – 28,4%. Totodată, numărul pedagogilor cu vârsta de 60 de ani și peste (ponderea de 15,9 %) a fost în creștere cu 0,7 puncte procentuale, comparativ cu anul 2023, în timp ce numărul celor sub 30 de ani (11,3%) a înregistrat o scădere cu 0,9 puncte procentuale.
„Probabil că vorbim despre acei tineri care s-au regăsit în alte domenii de activitate sau sunt în proces de a-și reprofila activitatea, a merge la studii sau, de ce nu, de a pleca peste hotare”, astfel a comentat aceste cifre Viorica Negrei.
Șefa Direcției Management în Învățământul General constată că „cei care deja au depășit vârstă de 30 de ani și au rămas în sistem sunt cei care s-au regăsit în sistem și ei deja sunt mai puțin în căutare și nu migrează din instituții de învățământ spre alte sisteme”.
Viorica Negrei a adăugat că, odată cu ieșirea din sistem a celor care sunt de vârsta plus-minus 30 de ani, apare necesitatea suplinirii deficitului de angajați „cu personal calificat, inclusiv mai în vârstă, în condițiile în care cei tineri se regăsesc în alte domenii sau pleacă”.
Potrivit sursei citate, un alt motiv al diminuării ponderii personalului didactic cu vârsta de până la 30 de ani ar fi unul tehnic și anume „schimbarea datelor prin modificarea nemijlocită a vârstei personalului care trec hotarul de 30 de ani” și care automat trec în următoarea categorie de referință.
Datele statistice oficiale mai arată că, în 2024, cei mai mulți copii la 100 de locuri disponibile din grădinițe au fost înregistrați în municipiul Chișinău - 99 de persoane. Iar cei mai puțini copii la 100 de locuri au revenit instituțiilor din raionul Leova, unde valoarea acestui indicator a fost de 37 de copii la 100 de locuri.
Solicitată de „Teleradio-Moldova” pentru un comentariu, președinta Asociației „Părinți solidari”, Ala Revenco, a invocat factorul demografic și anume scăderea natalității.
„Noi în ultimii 10 ani, cred că am scăzut aproximativ în jumătate la capitolul natalitate. De la circa 40 de mii de copii pe an, până la cel mult 20 de mii de nașteri pe an în prezent”, a menționat Ala Revenco.
Ea a amintit că, anterior, în anii când natalitatea era mai înaltă, „în Chișinău erau și 108 copii la 100 de locuri”. „Au fost și astfel de statistici și acum am ajuns la 99 de copii la 100 de locuri disponibile”, a spus Ala Revenco. Ea s-a referit și la distribuirea neuniformă a locurilor disponibile din grădinițe, menționând că în unele sectoare sunt mai multe locuri libere, în timp ce în altele, cum ar fi Ciocana și Telecentru „cu multe blocuri noi construite”, unele grădinițe sunt suprasolicitate și acolo numărul de locuri disponibile este mult mai mic.
Președinta Asociației „Părinți solidari” constată că, la nivel de țară, multe dintre direcțiile raionale de educație „nu depun suficient efort pentru ca să atragă cadrele tinere”. „Și nici politica Ministerului din anii precedenți nu era foarte interesată, mai mult constata problema cadrelor tinere decât întreprindea anumite măsuri pentru ca să le atragă în domeniul pedagogiei, inclusiv cel preșcolar”, a adăugat experta.
Potrivit datelor oficiale, în anul 2024, în Republica Moldova activau aproape 1470 de instituții de educație timpurie, dintre care 350 de unități funcționau în mediul urban și 1119 unități - în mediul rural. Numărul de copii înscriși a fost de 127,2 mii de persoane. Statisticile oficiale mai arată că la 100 de locuri disponibile au fost înscriși în medie 72 de copii.
