Prezentul și viitorul în educație, discuție în cea de-a treia zi a Săptămânii Educației
Inteligența artificială își face tot mai simțită prezența în sistemul educațional, iar elevii și studenții admit că folosesc instrumente bazate pe AI, dar cu moderație. Și profesorii vorbesc despre necesitatea adaptării treptate la noile tehnologii pentru a preveni dependența excesivă. Iar responsabilii din domeniu recunosc că vor fi nevoiți să elaboreze mecanisme clare de identificare a textelor scrise de inteligența artificială în lucrări precum tezele de licență sau masterat.
Tinerii recunosc că folosesc platformele inteligente pentru a-și adapta lecțiile, dar în același timp, admit că noile tehnologii ar putea înlocui factorul uman în multe meserii:
„Majoritatea tinerilor utilizează inteligența artificială în scopul învățăturii, dar este dezamăgitor faptul că unele profesii vor dispărea în viitorul apropiat datorită progresului tehnologic!”.
„Era foarte greu până acum, era o provocare imensă, uitându-mă la generația de acum, zic că este prea ușor pentru ei”.
„Da, o utilizez atunci când am nevoie să găsesc o informație rapid, apelez la inteligența artificială. În momentul în care noi abuzăm de inteligența artificială, devine o problemă”.
Profesorii susțin că adaptarea la noile realități tehnologice este inevitabilă, fără a exclude însă comunicarea umană.
„Putem să o adaptăm în jocuri pentru copii de la vârsta de șase-șapte ani, în grupa pregătitoare. E ceva interesant, trebuie să fim cu inovațiile”, susține Nina Vîsoțchi, educatoare.
„Le privesc pozitiv, deoarece progresul în domeniul educației este o cerință și o necesitate, dar totuși, noi, învățătorii de clasele primare, simțim o mai multă comunicare pe viu, față în față”, a menționat Nina Mîndru, învățătoare.
„Recunosc, sunt utile și foarte binevenite, dar le utilizăm mai puțin. Mai rar, mai mult cu cărțile suntem, cu poveștile”, spune Ludmila Canțîr, educatoare.
Specialiștii în educație și tehnologie atrag atenția că inteligența artificială nu este, în sine, un pericol, ci un instrument care trebuie înțeles și folosit responsabil.
„Nu poți ajunge medic priceput, expert, profesor priceput, expert, inginer, orice expert, dacă te bazezi numai pe ce îți dă chatgpt, indiferent de cât de deștept și evoluat va fi chatgpt-ul, trebuie să ai cunoașterea în cap”, a precizat Mircea Miclea, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din România.
Acum, mingea este pe terenul autorităților din educație, care trebuie să stabilească reguli clare de folosire a tehnologiilor pentru a asigura integritatea lucrărilor academice.
„O să mergem în direcția unde o să avem evaluări scrise fără utilizarea unor dispozitive digitale, evaluări orale. Ne gândim cum să regândim tezele de licență și cum să reușim să depistăm utilizarea acestor softuri, nu avem încă soluțiile momentan, vom lucra cu comunitatea de IT din Moldova”, a declarat ministrul Educației, Dan Perciun.
„Noi trebuie să găsim ceea ce este mai bine pentru copiii noștri și trebuie să avem grijă în mod special de elevi, dar și de profesori, și de întreg procesul educațional. Acum, când informația este omniprezentă, este foarte important să găsim modalități de a face copiii noștri curioși”, a specificat premierul Dorin Recean.
Menționăm că Săptămâna Educației în Republica Moldova, organizată de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, a ajuns la a doua ediție. În cadrul acestei ediții, sunt organizate zeci de evenimente cu tematici de actualitate din domeniul educației, pentru cadre didactice, educatori, manageri de instituții, studenți, elevi, părinți. Săptămâna Educației se încheie duminică, 25 mai, cu un eveniment de amploare dedicat promovării universităților din Moldova și a profesiei pedagogice, la care sunt așteptați peste 4000 de absolvenți din toată țara.
