RETROSPECTIVA // R. Moldova ratifică Planul de Creștere, România și-a ales un președinte pro-UE, iar negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia stagnează
Alegerile din România: Parcursul democratic și proeuropean continuă
România are un nou președinte: Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale cu peste 6 milioane de voturi, obținând un avans de aproximativ 829.000 de voturi față de contracandidatul său, George Simion.
Cu un scor final de 53,60% din voturile valabil exprimate, Nicușor Dan a fost validat, joi, oficial de Curtea Constituțională a României (CCR) și urmează să fie învestit în funcție luni.
Un factor decisiv al acestui scrutin a fost mobilizarea aproape dublă a diasporei românești, în special în Republica Moldova. Peste 158.000 de cetățeni din țara noastră au participat la vot, iar 88% dintre aceștia l-au susținut pe Nicușor Dan.
Această implicare fără precedent a fost decisivă pentru rezultatul final, într-un scrutin considerat de analiști drept un moment de cotitură geopolitică pentru România.
Experții consideră că mandatullui Nicușor Dan va marca o intensificare a cooperării bilaterale și un angajament ferm pentru integrarea europeană a Chișinăului.
Republica Moldova își sporește siguranța energetică
Compania Energocom a fost desemnată de ANRE în calitate de furnizor cu obligații de serviciu public pentru gaze naturale, pentru următorii trei ani, decizie bazată pe experiența companiei pe piață, cifra de afaceri și capacitatea de a asigura sursele necesare.
Guvernul a decis majorarea nivelului stocurilor de securitate a gazelor naturale de la 47 la 50 de milioane de metri cubi, o cantitate care acoperă cel puțin zece zile de consum în sezonul rece. În același timp, cel mai mare producător de gaze din România vrea să furnizeze până la 30% din gazele necesare pentru Republica Moldova.
Pentru creșterea eficienței energetice și reducerea facturilor, Guvernul a aprobat un proiect de optimizare a sistemului centralizat de termoficare din Chișinău, finanțat cu aproape 330 de milioane de euro din împrumuturi și granturi oferite de UE, BERD și BEI. În cadrul acestui proiect urmează a fi instalate peste 2500 de puncte termice individuale, iar aproximativ 1700 de blocuri de locuințe vor trece la un sistem de distribuție pe orizontală a agentului termic.
Programul „Europa este aproape”, destinat modernizării drumurilor locale, a atras [579 de cereri] (https://moldova1.md/p/49220/579-de-dosare-depuse-in-cadrul-programului-europa-este-aproape--bolea--toate-proiectele-eligibile-vor-fi-finantate-)de finanțare din partea autorităților publice, cu o valoare totală solicitată de peste 2,6 miliarde de lei.
Incendiul de la Durlești: statul oferă sprijin și investighează cazul
Familiile afectate de incendiul produs la mansarda unui bloc de locuințe din Durlești vor primi un ajutor financiar inițial de 10.000 de lei, a anunțat ministrul Muncii, Alexei Buzu, care a precizat că autoritățile lucrează pentru a evalua rapid nevoile fiecărei familii în parte.
Specialiștii consideră că incendiul este un semnal de alarmă privind vulnerabilitățile existente în sistemul de construcții, dar și lipsa unei culturi a prevenției în rândul cetățenilor, fapt ce poate amplifica riscurile în astfel de situații.
Autoritățile anunță ca ar putea aloca până la 1,2 milioane de lei din bugetul de stat pentru construirea unui acoperiș temporar. Datele oficiale arată că doar aproximativ patru la sută dintre locuințele din Republica Moldova sunt asigurate, în condițiile în care legea nu obligă cetățenii să încheie polițe de asigurare.
Integrarea europeană prinde contur: sprijinul de 1,9 miliarde de euro, ratificat de Parlament
Parlamentul Republicii Moldova a ratificat săptămâna aceasta Acordul privind Planul de Creștere pentru țară, prin care Uniunea Europeană oferă un sprijin financiar în valoare de 1,9 miliarde de euro, destinat susținerii reformelor și investițiilor strategice. Documentul a fost prezentat în plen de prim-ministrul Dorin Recean, care a subliniat că debursarea fondurilor europene este strâns legată de implementarea reformelor în domenii-cheie, iar acest sprijin reprezintă o oportunitate majoră pentru modernizarea țării.
Potrivit europarlamentarului Siegfried Mureșan, prima tranșă din acest sprijin european ar putea ajunge în Republica Moldova în luna iunie, marcând un pas concret în consolidarea cooperării dintre Chișinău și Bruxelles. În același timp, Summitul Republica Moldova – Uniunea Europeană, programat pentru 4 iulie la Chișinău, este văzut ca o confirmare politică a sprijinului continuu al UE pentru parcursul european al Republicii Moldova.
În vizita recentă a prim-ministrului lituanian, Gintautas Paluckas, la Chișinău, oficialul a menționat că Lituania și-a reafirmat susținerea fermă pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. De asemenea, a transmis disponibilitatea țării sale de a oferi expertiză și asistență tehnică pentru promovarea reformelor și diversificarea sectorului energetic
Instituțiile statului, mai pregătite pentru a preveni fraudele electorale
Instituțiile statului sunt mai bine pregătite decât în anii trecuți pentru a preveni fraudele electorale și imixtiunile externe, afirmă președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman. După experiența scrutinului din 2024, autoritățile susțin că „și-au învățat lecția”, iar Parlamentul a aprobat deja un set de modificări legislative menite să consolideze lupta împotriva practicilor ilegale în procesul electoral, în special în ceea ce privește influențarea alegătorilor.
În paralel, autoritățile intenționează să extindă lista țărilor în care cetățenii moldoveni vor putea vota prin corespondență la alegerile parlamentare, propunerile vizând Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud și Japonia, potrivit unui aviz aprobat de Guvern pe 21 mai la un proiect de lege înaintat de un grup de deputați.
Tot în această perioadă, Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate a anunțat lansarea unei campanii de informare cu titlul „Împreună avem grijă de viitorul Moldovei”, o acțiune pe care analiștii politici o consideră un început neoficial de campanie electorală înaintea parlamentarelor din toamnă.
La scurt timp, și Guvernul a anunțat lansarea campaniei de informare „Moldova Poate”, cu scopul de a aduce mai aproape de cetățeni deciziile publice, reformele implementate și informații despre cum funcționează statul. Deși prezentată ca fiind apolitică și centrată pe nevoile cetățenilor, expertul Asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil, avertizează că astfel de inițiative pot fi percepute ca forme de utilizare a resurselor administrative în scopuri electorale, mai ales în contextul apropierii scrutinului.
Bugetul capitalei, amânat din nou. Ședința CMC s-a încheiat fără un vot, după solicitări de amânare
Consiliul Municipal Chișinău a eșuat din nou în tentativa de a vota bugetul pentru anul 2025. Autoritățile locale s-au reunit în ședință, dar discuțiile au fost scurte, iar în final s-a decis o pauză până săptămâna viitoare.
În paralel, disputa dintre fracțiunile PAS și MAN din cadrul CMC continuă. În timp ce PAS consideră proiectul de buget pentru 2025 drept „antisocial” și îl va susține doar cu amendamente, reprezentanții MAN consideră că blocajul este unul politic și trebuie depășit. Ei susțin că investițiile în capitală vor continua chiar și cu un buget provizoriu.
Totodată, la ședința Consiliului Municipal Chișinău a revenit în discuție litigiul cu compania Epamedia care amenință municipalitatea cu acționare într-un arbitraj internațional și solicită despăgubiri de peste 66 de milioane de euro. După dezbateri intense, consilierii au votat pentru suplinirea grupului de lucru cu patru persoane din partea executivului Primăriei și trei consilieri municipali.
Noi sancțiuni europene pentru Rusia și primele rezultate ale negocierilor ruso-ucrainene de la Istanbul
Pe 20 mai, Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, măsuri care au fost completate de Marea Britanie, însă Statele Unite încă nu s-au alăturat acestor sancțiuni motivând că oferă o șansă negocierilor de pace. Singurul detaliu confirmat până acum este includerea a aproximativ 200 de nave din așa-numita flotă „fantomă” a Rusiei pe lista entităților sancționate.
Refuzul Statelor Unite de a se alinia la cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni european este interpretat de unii experți drept o politică duplicitară care ar putea avantaja Moscova. În același timp, alți analiști consideră că Washingtonul își menține agenda pe termen lung care depășește războiul din Ucraina și include un angajament ferm față de NATO și Uniunea Europeană.
Experții atrag atenția că Rusia pariază pe retragerea americană din negocieri și că este esențial ca Statele Unite să rămână implicate în procesul de pace. Practica internațională arată că primul pas către pace este armistițiul, însă Federația Rusă a refuzat acest lucru arătând că nu dorește un proces real de pace, ci tergiversări pentru a continua operațiunile militare în Ucraina.
Negocierile de pace de la Istanbul de acum două săptămâni au dat primele rezultate. Rusia și Ucraina au început vineri un schimb amplu de prizonieri convenit în cadrul primelor lor discuții directe după peste trei ani la Istanbul. Președintele american Donald Trump a susținut că schimbul a fost finalizat, însă autoritățile de la Kiev și Moscova nu au confirmat acest lucru, o sursă militară ucraineană precizând că procesul este încă în desfășurare.
Președintele Trump, care a declarat recent că a încheiat peste 200 de acorduri comerciale, a anunțat că negocierile cu Uniunea Europeană sunt într-un impas și a recomandat impunerea unor taxe vamale ridicate începând cu 1 iunie, inclusiv o taxă de 50% pentru produsele europene și o taxă de 25% pentru produsele Apple, dacă acestea nu vor fi produse în SUA.
