Guvernul olandez se prăbușește după ce liderul de extremă dreaptă părăsește coaliția
Guvernul Olandei s-a prăbușit după ce Geert Wilders și-a retras partidul de extremă dreaptă din coaliția de guvernare, la mai puțin de un an de la formarea acesteia. Premierul Dick Schoof a confirmat marți că își va da demisia și este așteptat să prezinte oficial demisia cabinetului regelui Willem-Alexander până la sfârșitul zilei, informează BBC.
Într-o declarație televizată după o ședință de urgență a cabinetului, Schoof a calificat decizia lui Wilders de a retrage sprijinul partidului PVV drept „iresponsabilă și inutilă”.
„Din punctul meu de vedere, acest lucru nu ar fi trebuit să se întâmple”, a adăugat el.
Mai devreme, în cursul zilei, Wilders le-a spus reporterilor că intenționează să devină prim-ministru al Țărilor de Jos „și să se asigure că PVV va fi mai puternic ca niciodată la următoarele alegeri”.
Având în vedere că summitul NATO este programat la Haga la sfârșitul lunii, este probabil ca miniștrii cabinetului lui Schoof să rămână în funcție într-un guvern interimar până când va fi stabilită data alegerilor anticipate.
Schoof a făcut o ultimă încercare marți dimineață de a salva coaliția, convocând liderii partidelor guvernamentale, însă întâlnirea a durat doar un minut, după care Wilders a ieșit, punând capăt colaborării.
Wilders ceruse adoptarea a 10 noi măsuri privind azilul, inclusiv suspendarea cererilor de azil, oprirea construcției centrelor de primire și limitarea reunirii familiilor.
„Niciun acord pentru planurile noastre privind azilul. PVV părăsește coaliția”, a scris Wilders pe X (fostul Twitter).
Decizia a provocat șoc și furie în rândul liderilor politici, mulți dintre ei subliniind că o parte dintre cererile lui Wilders erau deja incluse în acordul de coaliție și că nu ar fi existat obstacole în calea implementării lor.
Multe dintre propunerile suplimentare fuseseră respinse anterior în negocierile de coaliție din cauza riscurilor legale.
Decizia lui Wilders pune capăt unei coaliții fragile, formate în iulie 2024 după luni de negocieri dificile în urma alegerilor din anul precedent.
Partidul PVV, anti-imigrație și de extremă dreaptă, condus de Wilders, a fost cel mai mare din coaliție. Ceilalți membri – care, tehnic, mai fac parte din coaliție – sunt Partidul Liberal-Conservator (VVD), Mișcarea Fermierilor-Cetățeni (BBB) și Contractul Social Nou (NSC), un partid de centru.
Foștii parteneri de coaliție l-au acuzat pe Wilders că a provocat intenționat criza. Lidera VVD, Dilan Yesilgöz, a spus că decizia este „extrem de iresponsabilă” și a adăugat: „Nu a fost vorba deloc despre azil”.
„Cred că Wilders trădează Țările de Jos”, a declarat vicepremiera Mona Keijzer de la BBB.
Partidul Socialist din opoziție a afirmat că țara a fost „eliberată dintr-o situație de captivitate politică”, iar liderul Jimmy Dijk a descris coaliția de guvernare drept „patru partide de dreapta certărețe care nu realizează nimic”.
Sandra Phlippen, economist-șef la banca ABN AMRO, a declarat că impactul economic imediat al prăbușirii guvernului este minim, întrucât în cele 11 luni de mandat cabinetul „abia a pus în aplicare vreun plan concret”.
Presa olandeză a fost și ea critică, cotidianul NRC scriind că „guvernul care trebuia să apere interesele cetățenilor a fost distrus de amatorism și incompetență”.
Potrivit Armidei van Rij, directoarea Programului Europa de la Chatham House, Wilders a dorit căderea guvernului pe fondul scăderii în sondaje a sprijinului pentru partidul său, PVV.
Dărâmând coaliția pe tema azilului, este probabil ca Wilders să plaseze această temă în centrul campaniei sale electorale. Totuși, având în vedere că partidul său a gestionat portofoliul imigrației și azilului timp de aproape un an, nu există garanții că strategia sa va avea succes.
