Doar 3% din deșeurile de plastic sunt reciclate în R. Moldova
Doar 3% din plasticul generat în Republica Moldova este reciclat, în timp ce restul ajunge în păduri, râuri și pe marginea drumurilor, avertizează Ministerul Mediului. Ecologiștii subliniază pericolul enorm pe care îl reprezintă plasticul, care se degradează extrem de lent și afectează nu doar mediul, ci și sănătatea populației. Autoritățile transmit că această situație poate fi schimbată, dacă ne implicăm activ și demonstrăm că ne pasă de mediul înconjurător.
Nivelul poluării cu plastic din Republica Moldova a ajuns la un nivel critic, atrage atenția expertul de mediu Anatolie Prohnițchi, într-un interviu pentru Radio Moldova. Acesta a subliniat că plasticul se găsește practic peste tot – pe câmpuri, în curți, în râuri și lacuri – iar lipsa unui sistem funcțional de colectare și valorificare a deșeurilor agravează situația.
Dar, totodată, vreau să zic că noi, de la mic la mare, trebuie să conștientizăm acest subiect. Să nu aruncăm plasticul pe unde apucăm, ci, dimpotrivă, să îl colectăm sau să îl depunem în containerele din localități, fie în municipii, pentru a nu ajunge să fie împrăștiat prin toată Moldova. Și asta trebuie să o facem de la grădiniță până la deputat. Există Fondul Național de Mediu, unde fiecare importator, în momentul în care importă ceva legat de plastic, cum ar fi sacoșe, ambalaje sau diverse produse ambalate în plastic, plătește o taxă. Acești bani trebuie redirecționați, inclusiv, către crearea, încă o dată, a sistemului de management al deșeurilor. Nu este o problemă. Avem 900 de primării în Republica Moldova.
Rezolvarea problemei deșeurilor este și o responsabilitate pentru fiecare cetățean. Anatolie Prohnițchi punctează că două măsuri-cheie ar putea aduce schimbarea. Acestea țin de informarea publicului și aplicarea sancțiunilor pentru aruncarea deșeurilor.
Dar pentru asta trebuie să mărești personalul la Inspectoratul Național pentru Protecția Mediului, să fie mai mulți oameni, mai operativ, mai eficient și să se aplice legislația. Cine poluează plătește. Dar impactul este foarte mare asupra sănătății. De la cel mic la cel mare, de la grădiniță la parlament. După cum ne informează Biroul Național de Statistică, avem foarte multe cazuri de îmbolnăvire de cancer, inclusiv la copii.
Ministerul Mediului recunoaște că, în prezent, până la 97% din deșeurile din plastic ajung încă la groapa de gunoi, iar infrastructura de colectare este insuficientă.
Una dintre soluțiile propuse de autorități este responsabilitatea extinsă a producătorului, care obligă firmele să colecteze deșeurile provenite din produsele pe care le-au introdus pe piață, menționează secretarul de stat de la Ministerul Mediului, Grigore Stratulat. Un alt instrument important este sistemul garanție-depozit, prin care consumatorii primesc bani înapoi atunci când returnează ambalajele din plastic pentru băuturi. Experiența țărilor europene, inclusiv a României, arată că acest sistem poate duce la o rată de colectare de până la 90%.
Anul acesta revizuim țintele și vom stabili ținte mai mari și mai ambițioase. Din 2026, mai puține deșeuri de plastic vor ajunge la groapa de gunoi. Un alt instrument la fel de eficient este sistemul de depozit, unde colectăm ambalajele de plastic de la băuturi. Atunci când ai consumat produsul, returnezi ambalajul în sistem și obții bani pentru el. Aceste instrumente, atunci când vor fi implementate, vor fi 100% funcționale, vor îmbunătăți colectarea deșeurilor de plastic și vor diminua poluarea cu plastic pe care o avem în prezent.
În același timp, autoritățile investesc în extinderea infrastructurii pentru colectarea separată a deșeurilor. Începând cu 2027, va fi implementat sistemul integrat de management al deșeurilor municipale în regiunea Ungheni–Călărași–Nisporeni, iar din 2028 și în zona Ocnița–Edineț–Râșcani, urmând ca sistemul să fie extins treptat la nivel național.
Simultan cu eforturile instituționale, comunitățile locale și tinerii joacă un rol esențial în protejarea mediului. Zeci de elevi ai Colegiului de Studii Integrate din raionul Drochia participă anual la acțiuni de salubrizare a malului lacului orășenesc, o tradiție ecologică menită să stimuleze responsabilitatea față de natură, susține directoarea instituției, Angela Croitor.
În fiecare toamnă și ori de câte ori vedem că s-a adunat gunoi, ne mobilizăm împreună cu elevii și mergem să curățăm malul lacului. Nu obligăm pe nimeni, totul este voluntar, dar ei o fac cu o plăcere aparte. E important ca această educație să înceapă din școală. Nu după principiul «nu e treaba mea», ci din convingerea că a trăi într-un mediu curat trebuie să fie o prioritate.
Ieri, 5 iunie, Republica Moldova a celebrat, alături de alte țări, Ziua Mondială a Mediului. Tema din acest an, „Reducem poluarea cu plastic", evidențiază necesitatea unor acțiuni hotărâte și urgente pentru a aborda o problemă globală ce afectează direct sănătatea oamenilor și a planetei. Campania mondială, sub egida Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, susține trecerea la o economie circulară, unde materialele din plastic sunt concepute pentru a fi reutilizate, nu aruncate.
Serviciul public de gestionare a deșeurilor acoperă în prezent doar 313 localități din Republica Moldova, ceea ce înseamnă că 75 la sută din orașe beneficiază de servicii de salubrizare, în timp ce doar 15 la sută dintre sate au acces la aceste servicii. Cu toate acestea, potrivit Ministerului Mediului, sunt în derulare mai multe proiecte menite să îmbunătățească gestionarea deșeurilor la nivel național.
În acest context, Republica Moldova urmează să implementeze un sistem de depozit pentru colectarea și reciclarea ambalajelor de băuturi cu volume cuprinse între 100 ml și 3 litri. Totodată, specialiști din Chișinău și București subliniază necesitatea unei schimbări de perspectivă asupra deșeurilor, care ar trebui tratate ca o resursă valoroasă, nu ca o problemă.
