Economistul rus Igor Lipsits, la Moldova 1: „Economia Rusiei e în stagflație, iar bugetul e sacrificat pentru război”
Economia Rusiei a intrat într-o etapă critică, în care stagnarea economică, inflația accelerată și criza bugetară converg într-un pericol iminent pentru stabilitatea internă. Este concluzia economistului rus exilat Igor Lipsits, care a atras atenția miercuri, într-un interviu pentru Moldova 1, că Federația Rusă își epuizează rezervele financiare și sacrifică sectoarele civile pentru a menține efortul militar în Ucraina. Și expertul specializat în finanțe Eugen Ghilețchi constată că intervențiile guvernamentale ruse au menținut temporar stabilitatea economică, însă efectele negative sunt vizibile.
„Datele din ultimele luni atestă clar că economia Rusiei a intrat în stagflație și nu vorbim doar de stagnare. Cel mai probabil, deja suntem în recesiune. Economia a epuizat toate rezervele de menținere a producției. Guvernul rus toarnă bani în sistem, sperând că asta va rezolva totul. Dar apar blocaje”, a declarat Lipsits, precizând că inclusiv institutele apropiate de Kremlin recunosc scăderi ale PIB-ului.
Potrivit lui, industria de apărare nu mai reușește să susțină economia, iar sectoarele civile se prăbușesc sub presiunea cheltuielilor militare. Situația e agravată de lipsa forței de muncă specializate și de capacitățile tehnice limitate, iar în sectorul bancar presiunea devine din ce în ce mai acută.
„Avem o combinație periculoasă: capacități tehnice reduse, muncitori calificați puțini, iar banii în mod clar nu rezolvă problema. Multe companii sunt aproape de faliment, iar statul încearcă să le salveze transferând povara către bănci. Bilanțurile se umplu de credite neperformante. Rusia se apropie de o criză bancară”, a avertizat economistul.
Analiza veniturilor bugetare arată că Rusia se confruntă cu o recesiune prelungită încă din perioada 2023–2024. Deficitul bugetar estimat inițial pentru 2025 a crescut de peste trei ori.
„În noiembrie, fusese aprobat la 1,23 trilioane de ruble. Acum este 3,83 trilioane. Asta înseamnă că în Rusia are loc de fapt un „secvențial bugetar” – statul taie din cheltuielile pentru populație și le redirecționează spre război. Guvernul rus a redus finanțarea pentru infrastructura rutieră, a tăiat sprijinul pentru aviația civilă, robotică și modernizare tehnologică – domenii esențiale pentru viitorul economic al țării”, a enumerat expertul, în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1.
Cu veniturile din petrol în scădere și fondul național de bunăstare aproape gol, Kremlinul rămâne fără alternative. În contextul crizei, statul ia în calcul măsuri radicale, susține expertul rus.
„Guvernul e gata să treacă la măsuri dure, să înceapă, practic, naționalizarea economiilor private. Asta rezultă din declarațiile oficiale ale ministrului de Finanțe, ale liderilor industriali și din industria militară. (...) Ministerul Dezvoltării Economice a prognozat că tarifele la utilități – apă, încălzire, electricitate – vor crește cu 40% în următorii trei ani. Dacă adăugăm și scumpirile regionale, vorbim de 80% în total. Salariile nu cresc în același ritm”, a conchis Lipsits.
Și expertul specializat în finanțe, Eugen Ghilețchi, susține că datele raportate de Rusia nu corespund realităților economice, iar dinamica actuală a inflației e semnul unei economii fragile.
„Rusia a mers pe o inerție destul de puternică din cauza reorientării economiei spre o economie de război, ceea ce a presupus investiții masive ale sectorului guvernamental în producerea de armament și alte industrii conexe. Acest lucru a dat un stimulent pentru menținerea economică și acum încep să apară anumite probleme. Vedem inflație foarte înaltă, lipsa creditării pentru economia reală, iar creditarea de consum este practic la zero. Singurele credite care mai funcționează sunt cele subvenționate de stat”, a spus el.
Sancțiunile internaționale erau așteptate să aibă impact rapid, totuși, pe termen mediu și lung, consecințele izolării internaționale devin tot mai evidente, afirmă Ghilețchi.
„Obiectivul sancțiunilor a fost să aducă Rusia la masa de negocieri și să îngenuncheze Rusia în războiul cu Ucraina, însă acestea nu și-au atins efectul scontat. Atunci când o economie se izolează, capitalul, investițiile ar trebui să plece din Rusia, iar UE e cel mai mare investitor în Rusia. (...) Practic, toate activele care au fost ale companiilor europene în Rusia au fost naționalizate și aici a fost dat un stimul economiei pentru câțiva ani de zile. Dar sancțiunile încep să-și facă efectele”, a punctat expertul.
De menționat că Banca Centrală de la Moscova a micșorat rata de bază cu un punct procentual, până la 20%. Autoritățile susțin că inflația în Rusia este de 10-11%.
Cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei include restricții suplimentare în energie, sectorul bancar, petrol și alte domenii.
