RETROSPECTIVA // Raport favorabil al PE privind R. Moldova, Chișinăul ar putea primi fonduri din bugetul UE, iar SUA intervin direct în conflictul Israel-Iran
Republica Moldova a bifat în această săptămână progrese semnificative pe drumul integrării europene, odată cu votul favorabil din Parlamentul European și transmiterea documentelor pentru deschiderea primului cluster de negocieri. În paralel, scena politică internă se pregătește intens pentru alegerile din 28 septembrie, în timp ce situația din Orientul Mijlociu se înrăutățește constant.
Progrese importante pe calea integrării europene
Săptămâna aceasta, Republica Moldova a înregistrat noi pași concreți în parcursul său european. Parlamentul European a votat un raport favorabil privind progresele țării în domeniul reformelor, cu 456 de voturi pentru. Documentul salută angajamentul autorităților de la Chișinău, dar subliniază nevoia urgentă de reformă a justiției, combatere a corupției și de protejare a drepturilor minorităților.
Totodată, Parlamentul European a propus includerea R. Moldova în bugetul multianual al Uniunii Europene, ceea ce ar permite accesul la fonduri de preaderare dedicate, oferind un cadru financiar predictibil și constant, potrivit europarlamentarului Dan Barna.
În același timp, vicepremiera pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat că Republica Moldova a transmis deja documentele necesare pentru deschiderea negocierilor la primul cluster tematic, iar autoritățile așteaptă undă verde din partea Comisiei Europene.
Potrivit analiștilor, avansarea în procesul de aderare depinde și de stabilitatea politică internă, ceea ce face ca perioada electorală care urmează să fie cu atât mai importantă pentru direcția europeană a țării noastre.
Pregătiri intense pentru alegerile din 28 septembrie
Tot în această săptămână, scena politică din Republica Moldova s-a activizat în perspectiva alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a anunțat primele nume de pe lista electorală. Printre candidați se regăsesc Nicolae Botgros, Constantin Cheianu, Marcel Spatari și Maria Acbaș. Potrivit experților, partidul încearcă astfel să atragă figuri publice cu credibilitate pentru a compensa deficitul de cadre înregistrat în ultimii ani.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat un nou regulament care interzice blocurilor electorale să utilizeze denumiri identice cu cele ale partidelor componente sau ale unor formațiuni din afara alianței, pentru a preveni confuzia alegătorilor. Conform calendarului anunțat de CEC, perioada electorală începe pe 14 iulie, iar depunerea dosarelor pentru înregistrarea candidaturilor va avea loc între 20 iulie și 19 august. Campania electorală propriu-zisă va începe pe 29 august.
Comentatorii politici susțin că scrutinul din toamnă va fi un test major pentru forțele proeuropene nu doar în ceea ce privește orientarea geopolitică, ci și capacitatea acestora de a coopera și de a construi o strategie electorală comună.
Noi numiri la Curtea Constituțională: autoritățile propun patru judecători înainte de expirarea mandatelor
Parlamentul și Guvernul au anunțat propunerile pentru completarea funcțiilor de judecătorila Curtea Constituțională, în contextul în care mandatele actualilor magistrați expiră în următoarele două luni. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că desemnările trebuie făcute până pe 11 iulie, înainte de expirarea mandatului actualei legislaturi, pentru ca Înalta Curte să fie funcțională înainte de alegeri.
Totuși, modul netransparent de anunțare a candidaturilor, mai exact seara târziu, pe rețelele de socializare, a atras critici din partea opoziției. Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a subliniat că desemnarea judecătorilor pe criterii politice este o practică obișnuită în multe state.
În același timp, inițiativa președintei Maia Sandu privind crearea colegiilor anticorupție a fost analizată de Comisia de la Veneția, care a oferit recomandări. Deputatul PAS, Vasile Grădinaru, a declarat că proiectul va fi ajustat și finalizat în perioada următoare.
Tot pe filiera justiției, doi candidați – Marcel Dumbravan și Octavian Iachimovschi – au fost selectați pentru etapa finală a concursului pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Interviurile decisive sunt programate pentru 23 iunie, potrivit Consiliului Superior al Procurorilor.
Escaladare a tensiunilor dintre Israel și Iran, cu implicarea SUA în conflict
La începutul săptămânii, Israelul a revendicat controlul total asupra spațiului aerian din Teheran și a anunțat noi lovituri în interiorul Iranului. Aceste evoluții s-au aflat în centrul Summitului G7, desfășurat pe 16 iunie în Munții Stâncoși din Canada. Liderii celor mai puternice economii au discutat despre conflictul în curs și despre necesitatea unei dezescaladări, pledând, totodată, pentru dreptul Israelului la autoapărare.
Duminică, 22 iunie, Statele Unite au lansat un atac asupra a trei instalații nucleare iraniene – Fordo, Natanz și Isfahan –, acțiune descrisă de fostul președinte Donald Trump ca fiind „foarte reușită”. Ministrul de Externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi, a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.
În același timp, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a emiso avertizare oficială prin care recomandă părăsirea imediată a Israelului. Autoritățile moldovene au anunțat menținerea unor rute sigure de evacuare, precum punctele de trecere Allenby Bridge, Jordan River Crossing și Taba. Până acum, 12 cetățeni moldoveni au fost evacuați din Israel prin Egipt, cu sprijinul Ambasadei Portugaliei la Tel Aviv.
Deși țara noastră nu este direct implicată în conflict, efectele indirecte sunt deja resimțite, avertizează experții. Potrivit analistului Mihai Isac, situația poate influența configurațiile de securitate regională, în timp ce expertul Eugen Muravschi atrage atenția asupra posibilelor scumpiri în lanț la energie, ca urmare a perturbării pieței globale de petrol și gaze.
Ucraina a primit din partea statelor europene considerabil mai mult ajutor militar, financiar și umanitar în primăvara acestui an, în timp ce Statele Unite nu au mai anunțat niciun nou ajutor pentru Ucraina, potrivit Institutului Kiel pentru economie mondială (IfW) din Germania, care estimează la 294 de miliarde de euro ajutorul extern oferit Ucrainei de când a început războiul cu Rusia.
În acest context, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat în Parlamentul European că „Rusia nu are nicio șansă împotriva NATO și UE”, subliniind importanța unității aliaților occidentali, înaintea summitului de la Haga, ce va avea loc săptămâna viitoare.
Totodată, România este mai aproape de a avea un nou Guvern după ce, vineri, Ilie Bolojan a fost desemnat premier de către președintele Nicușor Dan, iar negocierile pentru formarea noului Executiv sunt în plină desfășurare.
