Raport „Promo-LEX”: Partidele din R. Moldova nu au raportat cheltuieli de cel puțin 20 de milioane de lei în 2024
Partidele politice din R. Moldova au declarat, pentru anul 2024, venituri totale de 70,2 milioane de lei și cheltuieli de 71 de milioane de lei. Totodată, 20 de formațiuni politice nu ar fi raportat cheltuieli de cel puțin 20 de milioane de lei, arată datele raportului „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2024”, făcute publice pe 27 iunie de Asociația „Promo-LEX”.
Potrivit monitorizării „Promo-LEX”, care evidențiază discrepanțe majore între cheltuielile efective ale partidelor și cele raportate oficial la Comisia Electorală Centrală (CEC), dintre veniturile totale de 70,2 milioane de lei declarate de partide, 74% au fost concentrate la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) - 46%, Partidul Socialiștilor (PSRM) - 18% și Partidul Nostru (PN) - 10%.
Mariana Focșa, autoarea raportului „Promo-LEX”, a menționat că principala sursă a veniturilor partidelor au fost alocațiile de la bugetul de stat, care în 2024 au constituit 75% din totalul veniturilor raportate. Veniturile din donații au crescut semnificativ, ajungând la 13,5 milioane de lei – de trei ori mai mult decât în 2023. Cele mai multe donații au fost primite de PAS - 35%, PN - 27% și PSRM - 18%.
Potrivit aceleiași surse, cele mai multe cheltuieli neraportate au fost estimate pentru Blocul „Victorie” - 81% sau circa 16.2 milioane de lei, urmat de Partidul Socialiștilor - 8% și Partidul Nostru, Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Social Democrat European și Partidul „Viitorul Moldovei” - câte 2% fiecare.
Cele mai frecvente tipuri de cheltuieli neraportate au vizat publicitatea pe rețelele sociale - 37%, evenimentele politice - 21% și întreținerea sediilor - 12%.
Cheltuieli semnificative neraportate, estimate de „Promo-LEX”:
• Sediile și utilitățile: peste 2,4 milioane de lei neraportate, din care 1,67 milioane doar de către Blocul „Victorie”;
• Salarizarea personalului: 1,3 milioane de lei neraportate;
• Deplasări peste hotare: 1,4 milioane de lei estimate, în special pentru „Victorie” și PSRM;
• Evenimente politice: 4,2 milioane de lei, cele mai mari cheltuieli fiind estimate din nou pentru Blocul „Victorie”.
Același raport notează că autoritatea electorală centrală a adoptat, în anul trecut, șase hotărâri de control, inițiind 33 de procese contravenționale împotriva a 17 partide politice și 12 împotriva donatorilor. În cazul a cinci partide, inclusiv „Șansă” și Partidul Conservator, s-a solicitat dizolvarea pentru nerespectarea repetată a legislației. Ministerul Justiției a limitat activitatea a șase partide, pentru perioade de până la șase luni. De asemenea, trei partide au fost obligate să transfere la bugetul de stat peste 400.000 de lei, sumă provenită din donații ilegale.
Totodată, pe parcursul anului trecut, Comisia Electorală Centrală a desfășurat trei controale complexe asupra mai multor partide, printre care „Șansă”, „Renaștere” și „Viitorul Moldovei”, din cauza suspiciunilor de finanțare nedeclarată și legături cu condamnatul Ilan Șor. Unul dintre aceste controale, inițiat în octombrie 2024, este în curs de desfășurare și urmează a fi finalizat în iulie 2025. Tot în perioada monitorizată, Procuratura Anticorupție a trimis în judecată 12 cauze penale, iar în martie 2025 au fost condamnați penal doi deputați și un apropiat al acestora pentru finanțare ilegală și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor, care acum sunt dați în urmărire.
Parlamentul, îndemnat să asigure un echilibru între alocațiile publice și donațiile private
Mariana Focșa a remarcat faptul că, printre cele mai importante modificări ale cadrului legal, operate în 2024, se numără reglementarea formării blocurilor electorale; modificarea procedurilor și termenelor pentru auditul financiar (raportarea până la 15 mai, nu până la 31 martie), obligația publicării activităților caritabile de către liderii de partid; interzicerea promovării prin filantropie, inclusiv pentru beneficiarii activităților; interzicerea partidelor succesoare ale formațiunilor declarate neconstituționale; înăsprirea sancțiunilor pentru coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală.
Totuși, experții „Promo-LEX” recomandă Parlamentului identificarea unei soluții care să asigure un echilibru între alocațiile publice și donațiile private, iar partidelor - să implice activ membrii prin colectarea cotizațiilor și diversificarea surselor de finanțare, pentru a reduce dependența de fondurile publice.
Tatiana Lungu, coordonatoare de programe în cadrul Ambasadei Suediei, a sugerat, în cadrul evenimentului public de prezentare a raportului „Promo-LEX”, ca cercetarea să fie utilizată în calitate de instrument tehnic și strategic pentru evaluarea nivelului de conformitate a partidelor politice.
„Acesta oferă date esențiale pentru autorități, societatea civilă și partenerii internaționali, contribuind la prevenirea vulnerabilităților sistemice și susținerea parcursului european al Republicii Moldova”, a subliniat Tatiana Lungu.
