Noile modificări ce reglementează domeniul mass-media, motiv de dispută în Parlament. BCS: „Se dorește un spațiu informațional foarte comod pentru unii”
Modificările la Codul Serviciilor Media Audiovizuale, care urmăresc, potrivit majorității parlamentare, consolidarea independenței presei și adaptarea legislației la standardele europene, au constituit motiv de dispută la ședința de astăzi a Parlamentului. În timp ce autorii proiectului, reprezentanți ai partidului de guvernământ, vorbesc despre protecția interesului public, inclusiv protecția minorilor de conținuturi ilegale, dar și reformarea modului de desemnare a conducerii Consiliului Audiovizualului, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) semnalează o tentativă de cenzurare a presei.
Proiectul de lege prevede revenirea la mecanisme clare de numire a membrilor Consiliului Audiovizualului, ai Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare și a directorului general de la Compania Teleradio-Moldova (TRM), pentru a asigura independența acestor instituții, a subliniat președinta Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei.
De asemenea, furnizorul public din domeniul audiovizualului va putea deschide studiouri locale și regionale pentru a produce conținuturi adaptate comunităților. Deputata a evidențiat importanța reglementării platformelor de partajare a materialelor video și protecția maximă împotriva conținutului ilegal, în special a minorilor, conform directivelor europene.
„Există reglementări în directivele europene care solicită, în special în cazul unor asemenea platforme, asigurarea unei protecții maxime împotriva conținutului ce poate fi considerat ilegal. O prevedere importantă pentru TRM este și faptul că propunem ca furnizorul public național să poată crea sucursale și la nivel regional sau local, pentru a răspunde mai bine necesităților și cerințelor prevăzute în Cod, îndeplinindu-și astfel rolul. Pentru Consiliul Audiovizualului, se propune o procedură similară de numire prin Parlament, cu majorarea numărului de persoane ce pot fi recomandate de societatea civilă – de la două la trei. De asemenea, Consiliul Audiovizualului ar urma să se ocupe de organizarea concursurilor pentru selectarea membrilor Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al TRM”, a subliniat Liliana Nicolaescu-Onofrei.
Modificările la Codul Serviciilor Media Audiovizuale au stârnit nemulțumiri din partea deputaților din opoziție. Deputatul socialist Grigore Novac s-a referit la încercări de politizare a Consiliului Audiovizualului și a procesului de numire a membrilor acestei instituții.
„Pot să spun, din punctul meu de vedere, că acest proces riscă să fie total politizat și că nu ne va consulta nimeni nici pe voi, nici pe noi. Nu ne va întreba nimeni sau nu va delega pe cineva care chiar să țină cont de opinia noastră. Vom vedea ce va fi în final, cu sau fără amendamente. Textul final este greu de anticipat”, consideră Grigore Novac.
Iar parlamentara de la BCS, Inga Sibova, susține că dorința reală a inițiatorilor acestui proiect ar fi să creeze un spațiu mediatic favorabil intereselor lor politice.
„Așa cum se conturează lucrurile, concluzia noastră este că se dorește un spațiu informațional cât mai confortabil pentru unii”, a subliniat Inga Sibova.
În replică, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Vasile Grădinaru, a acuzat opoziția că ar vrea în R. Moldova o legislație audiovizuală similară celei din Rusia.
„Avem și deputați din aripa stângă a Parlamentului care idealizează comportamentul dictatorului de la Kremlin. Aceștia încearcă să ne convingă că ar fi benefică aplicarea legislației de tip Kremlin, cea care permite arestarea direct din studio a unui cetățean pentru simplul fapt că are o opinie diferită. Cea care presupune închiderea oricărei televiziuni care exprimă alt punct de vedere decât cel impus de Kremlin”, a menționat Vasile Grădinaru.
Alte prevederi ale proiectului includ sancțiuni clare, de la avertismente publice până la retragerea licenței de emisie, pentru a evita orice ambiguitate în aplicarea legii.
Inițiativa a fost elaborată cu sprijinul Consiliului Europei și urmează să fie adoptată în lectura a doua de către Parlament.
