Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, șanse mici să fie aprobată pe 10 iulie, în Parlamentul European
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a apărat pozițiile, pe 7 iulie, în plenul Parlamentului European, în fața unei moțiuni de cenzură susținute de 72 de europarlamentari. Semnatarii au adus Comisiei Europene acuzații grave privind, susțin ei, lipsa de transparență, abuzul de putere și încălcarea principiilor democratice ale Uniunii. La rândul său, Ursula von der Leyen susține că deciziile Comisiei s-au bazat pe consensul statelor membre ale blocului comunitar. „Aceasta este Europa solidarității pe care o iubesc. Și aceasta este Europa pe care extremiștii o urăsc”, a declarat președinta Comisiei Europene în sediul legislativului european de la Strasbourg.
Printre principalele critici aduse executivului European condus de Ursula von der Leyen, invocate în textul moțiunii de cenzură, se numără refuzul de a dezvălui mesajele text cu CEO-ul Pfizer privind achiziția vaccinurilor COVID-19, gestionarea netransparentă a fondurilor publice, inclusiv a celor pentru vaccinuri și pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și utilizarea pretins abuzivă a articolului care a servit drept bază legislativă pentru Planul European de finanțare a apărării, SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro.
De asemenea, Comisia este acuzată că ar fi intervenit ilegal în alegerile din state membre precum România și Germania, printr-o aplicare distorsionată a legislației privind serviciile digitale. Aceste acțiuni, susțin semnatarii, ar submina încrederea în instituțiile europene și ar compromite statul de drept.
Așa-zisa concentrare nedemocratică a puterii de decizie în mâinile președintei Comisiei Europene este contrară principiului de echilibru și distribuției puterii în interiorul blocului comunitar, a declarat europarlamentarul român, membru AUR, Gheorghe Piperea, primul semnatar al moțiunii de cenzură. Politicianul a invocat și fragmentarea pieței unice, aplicarea dublelor standarde statelor membre, precum și „obsesia” Comisiei pentru schimbările climatice.
„Costul obsesiei birocrației Uniunii Europene, cum ar fi schimbarea climatică, a fost uriaș. Economic, au crescut falimentele oamenilor simpli și ale antreprenorilor și au apărut riscuri de faliment suveran al statelor membre ale Uniunii Europene. (…) În decursul ultimilor șase ani, Comisia a preluat abuziv atribuții de la statele membre, a încălcat separația puterilor și a ocolit Parlamentul European în deciziile majore. Procesul decizional a devenit opac”, a conchis Piperea.
Nemulțumită de decizia de a oferi cuvântul doar câte unui membru al fiecărui grup parlamentar european, reprezentanta partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), Christine Anderson, a obiectat, acuzând lipsă de transparență, în condițiile în care, a subliniat ea, moțiunea a fost semnată și de mai mulți europarlamentari independenți, care au fost lipsiți de posibilitatea de a se pronunța în cadrul dezbaterii moțiunii de cenzură împotriva Comisiei Europene.
„Acest fapt mă face să cred că Parlamentul European încearcă, încă o dată, să mature sub preș numeroasele suspiciuni împotriva Ursulei von der Leyen. Doamnă președintă Metsola, misiunea noastră nu este de a o proteja pe Ursula von der Leyen, misiunea noastră este să o tragem la răspundere. Prin urmare, cer o dezbatere completă și de fond”, a declarat Christine Anderson.
Von der Leyen a respins acuzațiile: „Nu vom permite rescrierea istoriei”
Într-un discurs ferm susținut în plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a respins categoric acuzațiile din moțiunea de cenzură care vizează gestionarea pandemiei și presupuse nereguli în achiziția vaccinurilor. Președinta Comisiei Europene a acuzat autorii moțiunii că alimentează polarizarea și subminează încrederea în democrație prin teorii conspiraționiste și tentative de rescriere a istoriei recente a UE.
Ea a subliniat că toate contractele pentru vaccinuri au fost negociate transparent și aprobate de toate cele 27 de state membre, iar insinuările privind lipsa de transparență sunt „pur și simplu minciuni”. Von der Leyen a reamintit solidaritatea și eforturile comune ale UE în timpul crizei COVID-19, de la dezvoltarea rapidă a vaccinului la lansarea programului Next Generation EU. Ea a făcut apel la unitate și responsabilitate în fața pericolului reprezentat de extremism și populism, promițând colaborare și deschidere în continuare față de Parlament.
În fața acuzațiilor privind presupusa implicare a Comisiei Europene în alegerile din state membre precum România și Germania, Ursula von der Leyen a respins orice astfel de afirmații în plenul Parlamentului European. Președinta Comisiei a calificat aceste acuzații drept parte a unor campanii de dezinformare menite să submineze încrederea în instituțiile europene, afirmând că „polarizarea societății, erodarea încrederii în democrație prin afirmații false despre manipularea alegerilor... nu vom permite niciodată așa ceva”.
Von der Leyen a atras atenția că „ceea ce vedem din partea dumneavoastră sunt mișcări alimentate de teorii ale conspirației – de la „antivacciniști” până la „apologeți ai lui Putin”, sugerând că atacurile la adresa Comisiei servesc interese iliberale. Von der Leyen a respins categoric ideea că ar fi existat intervenții nejustificate în alegerile naționale, declarând că „este pur și simplu greșit să afirmi că aceste acțiuni au fost contrare interesului european”: „Nu a existat niciun moment în care Comisia să încalce principiile democratice sau să intervină în alegeri”.
Susținătorii moțiunii de cenzură
Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, dezbătută ieri în Parlamentul European, a fost susținută de 72 de europarlamentari. Cu excepția câtorva parlamentari independenți, acuzațiile au fost aduse, în principal, de membri ai grupurilor parlamentare „Patrioți pentru Europa” și cel al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.
Printre semnatarii români ai moțiunii se numără europalamentarii AUR: Gheorghe Piperea, Adrian George Axinia, Georgiana Teodorescu; cei ai partidului Acțiunea Conservatoare: Claudiu Richard Târziu, Șerban Dimitrie Sturdza; ai partidului S.O.S.: Diana Iovanovici Șoșoacă, Luis Vicențiu Lazarus; precum și Cristian Terheș, membru al Partidului Național Conservator Român.
Potrivit legislației Europene, după dezbaterea în plenul Parlamentului European, moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, una cu șanse minore de a fi aprobată, urmează a fi supusă votului joi, 10 iulie, în plenul Legislativului european.
