Discuții: studenții basarabeni din România ar putea primi burse timp de doar 9 - 10 luni pe an
Studenții din Republica Moldova care învață în România ar putea primi burse doar pe durata anului universitar, nu pe tot parcursul anului, ca până acum. Măsura, aflată în discuție la București în contextul reducerii deficitului bugetar, face parte dintr-un pachet mai larg de reforme în educație, în care vor fi vizați toți studenții. Asociațiile studențești avertizează că bugetul din care sunt finanțate bursele ar putea fi redus cu 40%, iar numărul locurilor finanțate de statul român ar putea scădea, sporind, astfel, concurența. Rectorii din România susțin că așteaptă decizia oficială.
Ministerul Educației din România anunță reforme majore în sistemul burselor, motivate de presiuni bugetare și nevoia de schimbare în educație. Burselor de merit li se va impune o limită de maximum 15%, pentru a combate „umflarea” notelor. Olimpicii internaționali vor primi premii între 2.000 și 4.000 de euro și vor păstra accesul la alte burse. În învățământul universitar, bursele vor fi acordate doar pe durata anului academic (9–10 luni), pentru a controla cheltuielile, iar fondul total de burse pentru 2025–2026 va fi mai mic decât în 2023 - 2024, menționează ministrul român al Educației, Daniel David. Bursele pentru doctorat rămân neschimbate, iar autoritățile discută cu studenții despre alternative de sprijin.
Între timp, reprezentanții Ligii Studenților din Basarabia avertizează că noile măsuri ar putea afecta disproporționat studenții moldoveni din România. Silviu Plopa, președintele Departamentului pentru Proiecte de Educație din cadrul organizației, afirmă că situația este incertă, deoarece nu există un document oficial clar. Dacă tăierile vor fi aplicate uniform, numărul locurilor bugetate ar putea scădea, sporind concurența și afectând mai ales studenții din familii vulnerabile.
„Cunosc foarte mulți basarabeni care merg la studii în România pentru că nu își permit să plătească taxa la universitățile din R. Moldova. Bursa de 925 de lei românești (circa 3.6 mii de lei moldovenești - n.r.) este pentru ei singura formă de sprijin financiar. Dacă ea va fi redusă, mulți vor fi obligați să lucreze în paralel cu studiile, ceea ce le va afecta performanțele academice”, menționează Silviu Plopa.
El a adăugat că universitățile românești impun o alegere între bursa de merit și cea pentru studenții basarabeni. Dacă și bursa de merit va fi afectată de noile măsuri, studenții nu vor mai fi stimulați să performeze.
„Sperăm că această decizie nu va fi luată până la capăt. Studenții vor fi descurajați. Mulți vor renunța la studii sau vor căuta alte surse de venit pentru a-și acoperi cheltuielile, ceea ce nu e ideal. Educația nu ar trebui să fie domeniul din care se taie pentru a reduce deficitul bugetar”, a mai subliniat reprezentantul studenților.
El a precizat că Liga Studenților Basarabeni din România va trimite o solicitare oficială către Ministerul Educației de la București pentru a obține clarificări privind statutul burselor pentru studenții din Republica Moldova.
Inițiativa a generat reacții și din partea mediului universitar.
Rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Liviu Maha, a menționat pentru Radio Moldova că nu se pune problema eliminării burselor, ci doar a ajustării perioadei de acordare.
„Este adevărat că, în România, în acest moment are loc o dezbatere serioasă privind deficitul bugetar. Astfel, s-a ajuns și la domeniul educației. În acest context, se vehiculează, subliniez, deocamdată doar se vehiculează, nu este o decizie luată că ar putea fi afectați și studenții, în special în ceea ce privește bursele. Mai exact, ar putea fi vizată perioada pentru care se acordă aceste burse, inclusiv pentru studenții români de pretutindeni. Singura propunere discutată până acum, din câte am auzit, se referă la o posibilă restrângere a perioadei de acordare a burselor, de la 12 luni la 9 sau 10 luni — corespunzătoare duratei anului universitar, incluzând sesiunile de examene, reexaminările și stagiile de practică. Acesta ar fi, practic, principalul risc analizat”, ne-a explicat rectorul.
Liviu Maha a mai spus că studenții, inclusiv cei basarabeni, vor avea aceleași beneficii ca și anul trecut.
„E vorba de gratuitate pentru cazare, de finanțarea studiilor, de a rămâne la forma de școlaritate, inclusiv din perspectiva finanțării și a bursei pe toată perioada studiilor. Deci, toate aceste lucruri sunt valabile și nici nu au fost puse în discuție. Dar eu sunt optimist că aceste măsuri nu vor afecta foarte mult studenții și sistemul de învățământ superior, cu atât mai mult cu cât în dezbatere a fost singura măsură propusă. Spre deosebire de alte categorii, chiar și în ceea ce privește cifra de școlarizare pentru anul universitar următor, numărul de locuri a rămas același, ba chiar a crescut în cazul universității noastre”, a punctat rectorul.
În prezent, rectorii așteaptă un act normativ pentru o claritate în privința schimbărilor din educație.
Guvernul român a motivat măsurile de reformare a sistemului de burse prin nevoia de a reduce deficitul bugetar, estimat aproape 9,3% din PIB în 2024. În ultimii ani, fondul pentru burse a crescut considerabil – de la aproximativ 190 de milioane în 2020, la aproape 4,7 miliarde de lei românești în 2024.
Precizăm că România găzduiește aproximativ 11.600 de studenți moldoveni.
