Corespondență Dan Alexe // Reconstruirea viitoare a Ucrainei: toți ochii spre Roma
Joi, 10 iulie, vor avea loc la Roma două întâlniri importante legate de Ucraina și — detaliu important — întâlnirile fuseseră prevăzute înainte de revelațiile de miercuri 9 iulie, în care președintele american Donald Trump a fost auzit, vexat, vorbind despre cum l-a avertizat pe Puțin că ar putea bombarda Moscova, iar într-o altă secvență președintele american afirmă că Putin zice numai tâmpenii (“bullshit”).
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost primul care a sosit la Roma, unde s-a întâlnit încă de miercuri cu Papa și cu președintele italian Sergio Mattarella.
În primul rând, va avea loc așa-numita „coaliție a voluntarilor”, care se întrunește sub conducerea premierului britanic Keir Starmer. Grupul informal, compus în mare parte din țări europene, creat de Franța și Marea Britanie, va continua să discute despre modul în care Europa poate intensifica eforturile și sprijini Kievul în cazul unui armistițiu.
Roma va găzdui, de asemenea, o „conferință despre recnstruirea” Ucrainei, găzduită de șefa guvernului italian Giorgia Meloni. Această conferință anuală are scopul de a aduna sprijin financiar și practic pentru reconstrucția țării sfâșiate de război. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la ambele întâlniri.
Stadiul sancțiunilor UE împotriva Rusiei
Reuniunile de la Roma au loc în momentul în care autoritățile europene europene se apropie de adoptarea unui nou pachet de sancțiuni, al 18-lea de când Rusia a lansat invazia Ucrainei, în urmă cu mai bine de trei ani.
Însă două puncte rămân de negociat. În primul rând, este vorba despre plafonarea prețului petrolului rusesc. Ea este inclusă în proiectul de propunere, dar nu e limpede dacă va rămâne. În al doilea rând, există un veto slovac asupra unei chestiuni legate de sancțiuni, deși asta nu face parte formal în mod direct din pachet.
Când Comisia Europeană și-a prezentat pachetul propus statelor membre ale UE la începutul lunii iunie, principala sa propunere a fost reducerea plafonului de preț de la nivelul actual de 60 de dolari la 45 de dolari pe baril.
Întrucât politica este coordonată prin intermediul Grupului celor Șapte (G7), UE a solicitat aprobarea altor țări G7 - în special a Statelor Unite - pentru schimbare la summitul din Canada luna trecută. Dar nu a reușit să-l convingă pe Trump, mai ales că prețurile petrolului au crescut brusc după atacurile israeliene și americane asupra Iranului. Rămâne problema vetoului slovac. Bratislava și-a condiționat aprobarea pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei de reelaborarea unei propuneri separate a Comisiei Europene de eliminare treptată a importurilor de energie rusească în Europa până la sfârșitul anului 2027.
Din 2022 încoace, Uniunea Europeană a limitat diverse exporturi de energie rusești prin intermediul unor sancțiuni, de exemplu prin interzicerea majorității importurilor de cărbune și petrol în blocul comunitar. Însă sancțiunile necesită unanimitate între cele 27 de state membre ale UE, iar Ungaria și Slovacia au respins, în ultimii ani, unele dintre propunerile mai ambițioase ale Bruxelles-ului care vizează energia rusească.
Comisia Europeană încearcă să reglementeze piața internă a UE cu o serie de măsuri, unele putând fi adoptate printr-o majoritate calificată de 55% din statele membre, reprezentând 65% din populația totală a UE, care votează în favoare. Cu alte cuvinte, adoptând o tehnică de vot care ocolește Bratislava și Budapesta.
Importurile de gaze naturale ale UE din Rusia au scăzut de la 45% în 2021 la 19% în 2024 și se așteaptă să scadă la 13% în 2025, odată cu sfârșitul rutei de tranzit către Ucraina la începutul anului. În ceea ce privește importurile de petrol, situația este mai puțin complicată, dar foarte specifică din punct de vedere geografic și sensibilă din punct de vedere politic.
Importurile de petrol din Rusia reprezintă acum doar trei procente din totalul importurilor de petrol din UE, comparativ cu 27% în 2022, în mare parte din cauza sancțiunilor care interzic importurile de petrol maritim rusesc și de produse petroliere rafinate.
Însă națiunile central-europene fără ieșire la mare au beneficiat de o excepție de la aceste măsuri. Deși Republica Cehă a încetat acum să importe din această sursă, Ungaria și Slovacia încă primesc 80% din importurile lor de petrol din Rusia. Comisia Europeană va solicita acum încetarea importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul anului 2027.
Ungaria și Slovacia trebuie să ofere un calendar cu privire la modul în care intenționează să realizeze acest lucru, să își prezinte planurile alternative și să ofere o mai mare transparență în ceea ce privește contractele lor actuale cu Moscova.
Premierul slovac, Robert Fico, a indicat la summitul UE de la Bruxelles din 26 iunie că nu va aproba pachetul de sancțiuni, indicând că are nevoie de clarificări cu privire la potențialele pretenții ale Gazprom asupra contractelor actuale.
Evident, revenind la Donald Trump, o eventuală serie de sancțiuni SUA care ar viza direct, să spunem, trustul Gazprom și care ar îngheța cu totul activele rusești, ba chiar ar viza și clienții Rusiei, altfel zis — în primul rând: China -- o asemenea răsturnare spectaculoasă ar schimba cu totul situația actuală.
