Modificări la Codul serviciilor media audiovizuale. Modul de numire a conducerii radiodifuzorului public, schimbat
Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova a fost modificat în ultima ședință plenară a actualei legislaturi. Documentul prevede reguli mai stricte pentru furnizorii de servicii media, inclusiv extinderea controlului asupra conținutului difuzat în mediul online. Printre schimbări se numără și modul de numire a conducerii radiodifuzorului public, dar și noi definiții pentru termeni sensibili precum „dezinformare” și „discurs instigator la ură”.
Modificările prevăd extinderea atribuțiilor Consiliului Audiovizualului, care va avea competența de a reglementa și conținutul difuzat în mediul online. Totodată, furnizorii de servicii media vor fi supuși unor reguli mai stricte. Vor fi interzise materialele care pun în pericol securitatea națională sau care incită la ură, violență și discriminare pe criterii precum rasa, genul, orientarea sexuală, religia sau statutul social. Nerespectarea acestor prevederi va atrage sancțiuni, inclusiv amenzi. Totuși, conform experților, legea presupune și un risc, în lipsa unor mecanisme eficiente de aplicare, furnizorii media sancționați pot continua să activeze prin migrarea în baza altor licențe, astfel evitând penalizările.
„Ceea ce vedem noi în Republica Moldova este migrarea de pe o licență pe alta a furnizorilor media. Aceasta este o problemă fundamentală, ori cei care sunt deseori sancționați, când văd că primesc niște amenzi mai usturătoare sau că există riscul să fie închiși, migrează de pe un canal pe altul”, a spus expertul WatchDog, Andrei Curăraru.
Amendamentele votate de parlamentari se referă și la schimbarea procesului de desemnare a membrilor Consiliului de Supraveghere și a directorului general al furnizorului public de servicii media audiovizuale.
„S-au făcut mai multe modificări, inclusiv această prevedere privind desemnarea membrilor Consiliului de Supraveghere a Companiei Teleradio-Moldova și a directorului general, printr-o mai mare implicare a reprezentanților societății civile, deci excluderea de sub controlul politicului, astfel încât să nu existe suspiciuni privind independența editorială”, a declarat directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei.
De asemenea, vor fi modificate definițiile pentru termeni precum „dezinformare” și „discurs care instigă la ură”, însă noile formulări ar putea lăsa loc de interpretări.
„Riscul persistă, în cazul în care am avea o guvernare prost motivată sau dacă s-ar încerca operaționalizarea acestor noțiuni împotriva anumitor actori politici. Ceea ce trebuie să avem este o detaliere foarte clară în ceea ce înseamnă condiții în care s-ar putea considera o știre sau o sursă informațională care face dezinformare”, a menționat expertul Andrei Curăraru.
La patru ani după ce au fost operate modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, care au fost criticate în repetate rânduri, autoritățile au propus o revenire, într-o formă revizuită, la modelul de reglementare aplicat până în 2021. Inițiativa urmărește alinierea legislației la standardele europene și consolidarea independenței instituțiilor media publice.
