Corespondență Dan Alexe // Revoltă și frondă în Franța împotriva propunerii premierului de a suprima două sărbători legale
În Franța crește revolta împotriva propunerii premierului François Bayrou, care a anunțat un plan de economii bugetare, printre prevederile căruia se numără și suprimarea a două sărbători legale, două din cele 11 zile libere legale ale țării, ca parte a unui pachet de economii de 44 de miliarde de euro menit să limiteze criza fiscală a țării.
El a propus eliminarea zilei de luni de după Paște și a Zilei Victoriei în Europa: 8 mai (cu o zi înainte de 9 mai al foștilor comuniști). Bayrou a declarat că Lunea Paștelui „nu are nicio semnificație religioasă”, în timp ce Ziua Victoriei în Europa cade în mai, „o lună care a devenit o adevărată bucată de cașcaval cu găuri, în care oamenii fac podul și își iau tot felul de ferestre, pauze lungi peste toate weekendurile”.
S-a adus până și argumentul că în Germania numărul de sărbători e chiar și mai mic, deci n-ar fi o problemă ca francezii să renunțe la două zile.
Propunerea se va lovi probabil de o rezistență acerbă în parlamentul francez, unde deputații vor reflecta aproape sigur furia alegătorilor francezi pentru pierderea prețioaselor zile libere de primăvară.
Jordan Bardella, liderul partidului populist de dreapta Rassemblement National (RN), a declarat pe platforma de socializare X că partidul său se opune măsurii „provocatoare”.
„Eliminarea a două sărbători legale, la fel de semnificative precum Lunea Paștelui și 8 mai, este un atac direct asupra istoriei noastre, a rădăcinilor noastre și asupra Franței muncitoare”, a spus el.
Bugetul care conține aceste măsuri va fi votat de parlament abia în octombrie, trebuind teoretic să intre în vigoare anul viitor, dar un prim sondaj arată deja că doi francezi din trei sunt cu totul împotriva ideii de a pierde două sărbători. E de așteptat că după ce în vreme ce o bună parte din francezi că trebuie sărbătorită în continuare victoria împotriva Germaniei, în ciuda a opt decenii de apropiere între Paris și Berlin, axa celor două capitale fiind "motorul" Europei, alții vor căuta poate chiar să găsească o semnificație religioasă acelei zile de luni de după Paște.
Disputa abia a început. De la propunerea lui François Bayrou de a elimina două zile de sărbătoare legală, mai multe instituții media franceze au citat exemplul german, unde chipurile ar fi acordate doar nouă zile de sărbătoare legală cetățenilor. Cu toate acestea, în funcție de Land, germanii se bucură de între zece și paisprezece zile de sărbătoare legală.
La nivel european, țările cu cele mai puține zile libere legale sunt Danemarca și Olanda. Oficial, Danemarca sărbătorește 12 zile libere legale, dintre care trei cad întotdeauna duminica. Olanda, între timp, are 11 zile libere legale, dintre care două cad întotdeauna duminica. Aceasta înseamnă un total de nouă zile libere pentru aceste două monarhii.
Dacă Bayrou reușește, Franța va avea în continuare mai multe sărbători legale decât Anglia și Țara Galilor, care au opt. Scoția are nouă, iar Irlanda de Nord are 10.
Pe deasupra, să nu uităm, francezii sunt cei care, în Europa, lucrează prin lege doar 35 de ore pe săptămână.
Premierul a declarat că este deschis unei dezbateri publice cu privire la ce sărbători ar trebui anulate. 8 mai este marcată în toată Europa occidentală, când continentul celebrează capitularea Germaniei naziste în 1945, care a pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial în emisfera occidentală.
Politica franceză se află într-o stare de aproape paralizie de când Macron a convocat alegeri anticipate pentru Adunarea Națională în iulie anul trecut, care au dus la un parlament blocat, fără voturi.
Constituția interzice președintelui să declanșeze un al doilea scrutin în termen de 12 luni. Odată ce această perioadă a trecut, în ultimele săptămâni au existat speculații că ar putea dizolva din nou parlamentul.
Duminică, Macron a declarat că opoziția parlamentului față de bugetele premierului său afectează negativ situația economică a Franței și întârzie cheltuielile esențiale în domenii precum apărarea.
Nu întotdeauna o sărbătoare legală
Însă, în ciuda reacțiilor aprinse și a atașamentului pe care mulți din Franța l-au demonstrat ca reacție la propuneri, unii au subliniat că marcarea acestor date are o istorie complexă.
Comemorarea zilei de 8 mai nu a fost întotdeauna o zi de sărbătoare legală. Comemorările care celebrează capitularea germană din 1945 și sfârșitul ostilităților trebuiau inițial „să aibă loc duminică, deci fie 8 mai, dacă pica duminică, fie duminica următoare”. Abia în 1953, De Gaulle a decis să facă din 8 mai o zi de sărbătoare legală în onoarea Rezistenței.
Unul dintre succesorii săi, Valéry Giscard d'Estaing, a mers mai departe în 1975, eliminând complet comemorarea în numele unității europene și al prieteniei franco-germane - o inițiativă care a stârnit reacții puternice din partea foștilor luptători ai Rezistenței și deportaților, precum și a asociațiilor care îi reprezentau.
În timpul președinției sale, François Mitterand a decis să reinstituie ziua comemorării și să o transforme din nou în zi de sărbătoare legală.
Puține națiuni marchează 8 mai
Franța este doar una dintre cele trei națiuni care comemorează oficial 8 mai la nivel național. Multe țări nu marchează 8 mai ca zi de sărbătoare legală, în special Regatul Unit și Statele Unite, care nu pot fi acuzate că disprețuiesc lupta antinazistă, în care au fost actori cheie sau victime majore.
8 mai este zi de sărbătoare legală în doar două alte țări europene, în afară de Franța: Cehia și Slovacia.
