Cacofonie în NATO: Franța și Italia refuză să se alăture fondului de armament al lui Trump pentru Ucraina
Reuniunea virtuală, prin video, de luni, 21 iulie, în formatul numit „Ramstein” al țărilor care sprijină militar Ucraina, s-a încheiat cu anunțul că Berlinul și Londra vor coordona o nouă campanie de ajutorare a Ucrainei în respingerea atacurilor rusești.
Înainte de asta, Donald Trump a anunțat săptămâna trecută că SUA vor oferi Ucrainei 17 sisteme Patriot, care erau destinate Elveției, dar că europenii vor trebui să plătească pentru asta.
Programul a fost dezvăluit în timpul unei întâlniri la Biroul Oval dintre Donald Trump și Mark Rutte, secretarul general al NATO, și a fost inițial o mare surpriză, după ce Trump anunțase abia luna trecută că va sista livrările de arme către Kiev.
Dintre cele 32 de țări din NATO, cel puțin opt, cu toate nordice, și-au exprimat interesul de a participa la finanțarea livrării acestor 17 baterii Patriot Ucrainei. Asta ar lua însă foarte mult timp, chiar presupunând că sumele ar fi deja disponibile. Cu muniții, radare și pregătirea echipajelor, suma finală ar putea ajunge la 50 de miliarde de dolari. Trebuie între 6–9 luni pentru a antrena cei aproape 100 de oameni necesari pentru fiecare din cele 17 sisteme Patriot.
Nu toate țările, în special cele sudice, sunt mulțumite de acest aranjament parțial. Franța și Italia vecină refuză, astfel, să participe la planul lui Donald Trump de a trimite arme fabricate în SUA Ucrainei.
Asta ar implica un sistem prin care aliații Ucrainei de pe continentul european, împreună cu Canada, să cumpere arme „de ultimă generație” – inclusiv sisteme de apărare aeriană Patriot – de la Washington, înainte de a le oferi Kievului.
Însă, fără publicarea unor detalii-cheie, unele țări nu au luat încă o decizie cu privire la aderarea la schema, care a fost prezentată săptămâna trecută în Biroul Oval de Donald Trump și Mark Rutte, secretarul general al NATO.
Franța le-a comunicat, deocamdată, aliaților că nu se va alătura inițiativei. Parisul se luptă, în prezent, cu bugetul intern și caută creșterea cheltuielilor pentru apărare, navigând, în același timp, pe fondul îngrijorărilor legate de acumularea tot mai mare de datorii ale țării.
Emmanuel Macron a fost întotdeauna în favoarea înarmării Ucrainei cu arme produse local, franceze și europene, pentru a consolida baza industrială a UE și a face blocul comunitar mai puțin dependent de Washington pentru apărarea sa.
Guvernul italian a declarat, la rândul său, că nu va achiziționa arme, dar că ar putea ajuta cu logistica transportului acestora în Ucraina.
Germania este națiunea cea mai investită în acest proiect. Friedrich Merz, noul cancelar, a propus deja achiziționarea de baterii de apărare aeriană Patriot pentru Ucraina, într-un acord cu președintele SUA.
Mark Rutte a spus că schema ar implica și achiziționarea de rachete și alte tipuri de muniție de la americani. Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia, Canada și Olanda au fost, de asemenea, menționate ca posibili participanți.
Se înțelege că orice bani investiți în acest program vor contribui la noul obiectiv de cheltuieli pentru apărare de 3,5% al aliaților NATO, ceea ce o face o propunere atractivă pentru guvernele care se luptă să găsească bani pentru a atinge obiectivul.
Deși Republica Cehă nu s-a exclus oficial din inițiativa SUA, ministrul său de externe a declarat că „nu s-a luat nicio decizie” cu privire la aderarea la această inițiativă.
Praga gestionează deja o coaliție de 12 țări care contribuie cu bani la un fond pentru cumpărarea de obuze de artilerie pentru Ucraina. Anul trecut, a donat aproximativ 1,5 milioane de cartușe trupelor de la Kiev și se preconizează că va livra mai multe în 2025.
Există zeci de programe similare care oferă de toate, de la drone la avioane de vânătoare, ceea ce ar putea îngreuna participarea la un nou sistem pentru unele țări.
Oricum, armatele fiecărei țări europene operează deja echipamente fabricate în SUA, de la sisteme Patriot la avioane de vânătoare.
