Opinie: Demisia de onoare a vicepremierului României, o „lecție” și pentru elita politică din R. Moldova
Vicepremierul român, Dragoș Anastasiu, și-a anunțat demisia pe 27 iulie, după ce a explicat, într-o conferință de presă, cum, timp de opt ani, compania sa a mituit o angajată a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) din România, în perioada anilor 2009-2017. În opinia expertului în relații internaționale, Mihai Isac, o lecție politică, după demisia de onoare a lui Dragoș Anastasiu, poate fi învățată și de elita politică din Republica Moldova.
De la Guvern, Dragoș Anastasiu a explicat mai bine de oră jurnaliștilor că ar fost vorba fost vorba despre „șpagă de supraviețuire” în fața abuzurilor statului: „a fost zona de frică și de supraviețuire”, a spus el, referindu-se la „frica de controale și șantaj” a colaboratorilor săi în fața angajatei ANAF, care ar fi beneficiat ani la rândul de călătorii pe care așa și nu le-a mai achitat vreodată.
Dragoș Anastasiu spune că acceptat această situație într-un context de „criză majoră”, la acea etapă el având de ales între posibilul faliment al companiei sale și păstrarea a „sute de angajați cu familiile lor, munca noastră de 15 ani de zile, 20.000 de călători, peste tot în Europa, care n-ar mai fi putut să se întoarcă cu aceste autocare ale noastre acasă”.
„Când am avut toate informațiile, am mers să facem denunț”, a spus Anastasiu, care are calitatea de martor în acest dosar.
„În acest moment, în acest climat, mie îmi este foarte clar că nu mai pot să ajut. Pentru că, indiferent ce aș spune, indiferent ce aș face, va continua procesul de denigrare, bazat pe niște fapte, dar duse la extrem. Acesta este motivul pentru care, discutând cu premierul, i-am spus că voi face mai mult rău decât voi face bine și că e momentul să fac un pas în lateral, în spate, cum vreți să-l numiți, și să demisionez”, a declarat Dragoș Anastasiu în conferința de presă.
El a încurajat Guvernul lui Ilie Bolojan, din care a făcut parte, să continue procesul de reformare a companiilor de stat, în special „pentru a face indicatorii de performanță relevanți”. Întrebat de reporteri dacă el însuși a respectat aceste standarde de performanță, Dragoș Anastasiu a răspuns: „Evident că nu. E un standard de neperformanță, dacă doriți așa”.
Mihai Isac: „Modul în care fostul vicepremier și-a motivat acțiunile au ridicat semne de întrebare”
Deși s-a urmărit a fi o demisie de onoare, un gest rar întâlnit în politica est-europeană, felul în care deja fostul vicepremier roman, Dragoș Anastasiu, a ales să-și motiveze acțiunile a ridicat semne de întrebare în spațiul public din România, susține analistul politic Mihai Isac. Totuși, asta a reprezentat cel mai puțin din ceea ce ar fi putut face Anastasiu pentru a remedia situația.
„Fostul vicepremier ocupa un rol important în Guvernul României. Era însărcinat inclusiv cu un proces extrem de anevoios de reformă a companiilor de stat, o solicitare venită și din partea Uniunii Europene. (...) Este vorba, în primul rând, de imaginea unui portofoliu extrem de important, iar prezența fostului vicepremier ca vârf de lance ar fi permis celor care contestă reforma instituțională și structurală, extrem de necesară, să atace orice efort al guvernului Bolojan”, a subliniat Mihai Isac pentru Teleradio-Moldova.
El a atenționat că, deși este o lovitură destul de dură pentru debutul activității Guvernului Bolojan, acesta s-ar bucura încă de o așa-zisă „perioada de grație a primelor zile din mandat”, adevărata provocare fiind cea de a găsi o persoană calificată pentru a-și asuma un portofoliu destul de greu.
„Este clar că numirea fostului vicepremier a fost o alegere nereușită, ceea ce atrage atenția și asupra crizei de cadre cu care se confruntă și partidele din coaliția de guvernare de la București”, a mai spus Mihai Isac.
Demisia de onoare - o lecție și pentru elita politică din R. Moldova
România continuă să învețe să-și apere și să-și consolideze democrația, una încă tânără, a subliniat expertul.
„La rândul lor, cei de la Chișinău, mai ales elita politică, ar trebui să înțeleagă că demisia de onoare este o cale de urmat, pentru că cel puțin partidul de la guvernare, PAS, ar fi putut evita o serie de scandaluri dureroase care au lovit puternic în imaginea sa de partid reformator”, a adăugat Mihai Isac.
Dacă, în diferite etape, politicienii de la nivel central sau local, vizați de diferite scandaluri, și-ar fi dat demisia de onoare, poate că impactul ar fi fost diminuat, a conchis sursa citată.
