Majoritatea restanțierilor din sesiunile anterioare nu au susținut nici în acest an bacalaureatul: cauzele, explicate de specialiști
Examenul de bacalaureat rămâne o piatră de încercare pentru mulți elevi, în special pentru cei care nu au promovat testele în sesiunile anterioare. În acest an, dintre cei 2.059 de candidați restanțieri înscriși, doar 475 au reușit să promoveze, ceea ce reprezintă puțin peste 23 la sută. Majoritatea candidaților sunt absolvenți de colegii, acolo unde curricula nu este adaptată pentru disciplinele de bacalaureat. Problema însă, potrivit experților în educație, este atitudinea elevilor față de procesul de învățare în sine.
Natalia Grîu, expertă în educație, consideră că elevii aleg să investească timpul în alte activități, mai puțin legate de studiu, ceea ce contribuie la rata scăzută de promovare.
„Este o cifră realistă și nu demonstrează nimic altceva decât atitudinea pe care o avem față de rezultatele academice și față de învățare. Adesea moldovenii vor investi bani în haine, mașini, telefoane, mai puțin în învățare. E o problemă de atitudine și valoare pe care o dăm noi educației”, a menționat Natalia Grîu pentru Moldova 1.
De cealaltă parte, tinerii consideră că metodele tradiționale de predare nu mai corespund realităților. Aceștia își doresc un proces educațional bazat pe interactivitate și integrarea tehnologiei.
„Consider că trebuie să fie îmbunătățit sistemul de predare-învățare, cadre didactice noi. Foarte mulți tineri au nevoie de sprijin, disciplină, este mult de antrenat ca să te autodisciplinezi”.
„Probabil, ar trebui o metodă de motivație la Bac, chiar dacă este un rezultat rău, cumva un rezultat de trecere tot ar fi bine. Probabil nu așa un program strict legat de teme”.
„Înseamnă că nu au învățat, trebuie mai multă muncă, ore adăugătoare. Eu chiar dacă nu am dat Bac-ul, am dat examenele de intrare în liceu. Cea mai mare problemă e în elevi”.
Un alt factor care duce la imposibilitatea de a promova examenele este, în opinia experților, utilizarea excesivă a instrumentelor de inteligență artificială. Deși acestea oferă soluții rapide, nu asigură o înțelegere reală a materiei.
„Avem o altă pandemie care ne afectează, mă refer la utilizarea excesivă a inteligenșei artificiale și atunci există acea falsă percepție că eu reușesc, că eu pot. Probabil că din acei care nu au susținut s-au supraevaluat, dar la bacalaureat nu mergi cu telefonul sau roboți care să gândească pentru tine”, a declarat experta în educație.
Ministerul Educației și Cercetării susține că, în mare parte, restanțierii sunt absolvenții din învățământul profesional.
„O parte dintre ei sunt din rândul celor care învață la colegii și ei mai departe vor merge în anul patru, după care ei pot merge la universitate. Sunt din cei care au încercat să susțină Bac-ul, deși nu era obligatoriu. În cazul în care, totuși, din anumite motive o persoană nu a reușit, are ocazia să meargă la o instituție serală, să mai facă niște cursuri și să vină să mai încerce dacă își dorește acest lucru”, a menționat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
La sesiunea de bacalaureat 2025 au fost admiși aproape 18.000 de candidați din licee, colegii, centre de excelență și universități. Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, rata de promovare pentru absolvenții din licee a fost de 95,83%. În cazul colegiilor și centrelor de excelență, rata a fost de 62,18 la sută.
