China refuză cererea SUA de a opri importurile de petrol din Rusia și Iran: „Ne apărăm interesele”
În ciuda progreselor înregistrate în cadrul negocierilor comerciale dintre SUA și China, cele două mari economii ale lumii rămân divizate pe un punct-cheie: cererea Washingtonului ca Beijingul să înceteze achizițiile de petrol din Rusia și Iran. China a respins ferm solicitarea americană, reafirmându-și dreptul suveran de a-și asigura necesarul energetic, notează AP.
„China va continua să-și asigure sursele de energie în moduri care servesc interesele noastre naționale. Coerciția și presiunile nu vor duce la nimic. China va apăra cu fermitate suveranitatea, securitatea și interesele sale de dezvoltare”, a transmis Ministerul de Externe de la Beijing, într-o postare pe platforma X, la finalul a două zile de discuții comerciale desfășurate la Stockholm.
Tensiunile vin în contextul în care administrația Trump a amenințat cu impunerea unor tarife vamale de 100% pentru China, dacă aceasta nu oprește importurile de petrol din Rusia și Iran — surse esențiale de venit pentru cele două regimuri vizate de sancțiuni internaționale.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat presei că „chinezii iau foarte în serios chestiunea suveranității lor” și a recunoscut că acest subiect sensibil nu a blocat negocierile. „Avem toate șansele să ajungem la un acord”, a spus Bessent la CNBC.
Cu toate acestea, divergențele privind politica energetică par de neclintit. China importă zilnic peste 1 milion de barili de petrol din Iran — aproximativ 80-90% din exporturile totale iraniene, conform unui raport al U.S. Energy Information Administration din 2024. Totodată, Beijingul este al doilea cel mai mare cumpărător de petrol rusesc transportat pe mare, după India, cu peste 1,3 milioane de barili importați zilnic în luna aprilie, potrivit KSE Institute.
Trump vrea tarife punitive și pentru India
Nici India nu scapă de presiunea americană. Președintele Trump a anunțat recent impunerea unui tarif de 25% pe bunurile importate din India, plus o taxă suplimentară din cauza achizițiilor de petrol rusesc. Reacția Ministerului indian de Externe a fost că relațiile cu Rusia sunt „stabile și de lungă durată”.
Stephen Miller, consilier la Casa Albă, a declarat că „nu este acceptabil” ca India să continue finanțarea războiului din Ucraina prin cumpărarea de petrol rusesc. „Trebuie să devenim realiști în privința finanțării acestui război”, a spus Miller la Fox News.
Senatorul Lindsey Graham a introdus un proiect de lege ce ar permite impunerea de tarife vamale de până la 500% pe importurile de petrol, gaze, uraniu sau produse petroliere din Rusia, precum și pe țările care le achiziționează în mod conștient. Proiectul are deja 84 de susținători în Senatul american și sprijin bipartizan în Cameră, dar adoptarea sa este pusă „pe pauză”.
„Scopul acestei legi este să rupem ciclul în care China — o dictatură comunistă — cumpără petrol la preț redus de la Rusia, alimentând astfel mașinăria de război a lui Putin”, a declarat Graham.
Analiștii internaționali avertizează că Beijingul nu este dispus să cedeze. „Beijingul nu poate renunța la petrolul rusesc și iranian. Este o sursă strategică vitală și este cumpărat la prețuri de lichidare”, a spus Danny Russel, expert la Asia Society Policy Institute.
Gabriel Wildau, de la firma Teneo, crede că amenințarea cu tarife de 100% este greu de aplicat. „Dacă ar fi implementată, ar distruge tot progresul recent și ar anula șansa unui acord Trump–Xi”, a spus el.
Pentru moment, China joacă tare, iar SUA cântăresc costurile unei confruntări economice majore — într-un context geopolitic în care energia devine monedă de schimb în marile rivalități globale.
CITIȚI ȘI:
