RETROSPECTIVA // Imixtiunea și coruperea alegătorilor continuă, evoluții în dosarele Guțul și Plahotniuc, Trump se întâlnește cu Putin
Condamnarea Evgheniei Guțul, evoluțiile în dosarul Plahotniuc și descoperirea unei noi scheme de corupere electorală au marcat săptămâna aceasta. Pe plan extern, Trump și Putin se pregătesc de întâlnire, Armenia și Azerbaidjan au semnat un acord de pace, iar Israelul intenționează să preia controlul militar asupra Fâșiei Gaza. Totodată, România deplânge moartea lui Ion Iliescu, fostul său președinte.
Bașcana Găgăuziei, condamnată la 7 ani de închisoare
Condamnarea bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor” a declanșat un val de reacții politice și sociale. Adunarea Populară și Comitetul Executiv din autonomie au catalogat sentința drept „ilegală” și „motivată politic”, cerând eliberarea imediată a acesteia, în timp ce experții avertizează că astfel de poziții subminează ordinea constituțională.
Magistrata care a examinat dosarul penal al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost supusă timp de mai multe luni unui val de amenințări cu moartea, presiuni psihologice și atacuri de o gravitate fără precedent.
Experții avertizează că următoarele alegeri pentru funcția de bașcan trebuie organizate în condiții care să evite repetarea tensiunilor din 2023, pentru a preveni escaladarea conflictului dintre Comrat și Chișinău.
Adunarea Populară și Comitetul Executiv din Găgăuzia consideră „ilegală” și „motivată politic” sentința de condamnare a bașcanei Evghenia Guțul în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. În Rezoluția publicată după anunțarea sentinței, autoritățile din autonomie solicită eliberarea imediată a bașcanei, invocând „încălcarea” statutului special al regiunii și a voinței alegătorilor.
Cererea de extrădare a lui Plahotniuc în R. Moldova, examinată săptămâna viitoare de Curtea de Apel Atena
„Această ședință nu reprezintă ultima etapă a procedurii, decizia finală urmând a fi luată de către Ministerul Justiției al Republicii Elene”, informează Procuratura Generală de la Chișinău.
Aceeași sursă arată că procurorii moldoveni mențin „o comunicare constantă” cu autoritățile competente din Grecia.
Procuratura Generală a R. Moldova a transmis vineri, 8 august, autorităților din Grecia încă o cerere de extrădare pe numele fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc. Oligarhul a fost reținut la Atena pe 22 iulie și este deținut în cea mai mare închisoare elenă. Instituția precizează că această cerere, a doua după cea expediată pe 24 iulie, vizează procedura de extrădare a lui Plahotniuc în cadrul a trei cauze penale, în care acesta are „calitatea de învinuit pentru fapte de o gravitate deosebită”.
„Taito” – aplicația-capcană pentru corupere electorală
O nouă formă de finanțare și corupere electorală ilegală, gestionată din Federația Rusă prin aplicația „Taito”, este documentată de Poliție. Cetățenilor li se promit zeci de mii de lei lunar pentru a participa la acțiuni ilegale, bani care nu ajung niciodată la participanți. Aplicația este folosită pentru lecții de propagandă, mobilizarea la proteste și susținerea unui concurent electoral la alegerile din 28 septembrie.
Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, explică faptul că, spre deosebire de schemele anterioare, acum se cer și fotografii personale, nu doar acte de identitate. MAI avertizează că utilizarea aplicației poate atrage amenzi de zeci de mii de lei și că aceasta colectează abuziv datele cetățenilor.
Între timp, Ilan Șor a devenit parte a unei rețele globale de ocolire a sancțiunilor impuse Rusiei. O investigație IPN dezvăluie implicarea acestuia într-o rețea internațională de ocolire a sancțiunilor prin companii-paravan, criptomonede și bănci din Asia Centrală, Orientul Mijlociu și alte regiuni. Cazul are implicații atât economice, cât și geopolitice.
Moldovagaz rămâne fără licență de furnizare – Energocom preia livrările
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a retras licența SA „Moldovagaz”, companie controlată majoritar de „Gazprom”, pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale, după ce aceasta nu a respectat termenul-limită din 31 iulie privind separarea activităților de producție, transport și distribuție.
Începând cu 1 septembrie 2025, rolul de furnizor pentru toți consumatorii casnici va fi preluat integral de SA „Energocom”, care va emite și facturile către utilizatori.
„Gazprom” acuză Chișinăul de „distrugere deliberată” a companiei-fiice, însă experții subliniază că, timp de ani de zile, concernul rus a blocat procesul de separare necesar pentru integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană.
Pe plan extern, săptămâna aceasta au avut loc mai multe evenimente cu impact geopolitic major:
La Washington, Armenia și Azerbaidjanul au semnat, sub mediere americană, un acord de pace considerat de președinta Maia Sandu „un pas important către încheierea a zeci de ani de ostilități”. Documentul a fost parafat de premierul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev, în prezența președintelui Donald Trump.
Președintele SUA, Donald Trump, și liderul rus, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august, în Alaska, pentru discuții privind viitorul războiului din Ucraina. Este prima lor întrevedere de la revenirea lui Trump la Casa Albă. Potrivit presei americane, Putin ar putea cere recunoașterea teritoriilor ucrainene ocupate în schimbul retragerii trupelor din alte regiuni.
Premierul polonez Donald Tusk a declarat, după o discuție cu Volodimir Zelenski, că există „semnale” privind o posibilă pauză în conflictul din Ucraina, aflat în cel de-al patrulea an.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat că România și alte state din Europa de Est vor beneficia cu prioritate de fonduri europene pentru apărare, în valoare totală de aproximativ cinci trilioane de euro, destinate industriei militare și achizițiilor de armament.
În Orientul Mijlociu, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul intenționează să preia controlul militar asupra întregii Fâșii Gaza, urmând ca aceasta să fie predată ulterior unor forțe armate „care o vor guverna corespunzător”. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor interne din Israel, unde armata și-a exprimat rezerve față de planurile guvernului pentru Gaza.
În România, între timp, Ion Iliescu, primul președinte al României post-comuniste, a murit marți, 5 august, la vârsta de 95 de ani, după aproape două luni petrecute în spital. Guvernul României a convocat o ședință de urgență pentru declararea zilei de 7 august drept zi de doliu național în memoria fostului șef de stat.
