Studiu: Kremlinul folosește peste 900 de conturi pe rețele sociale pentru a influența alegerile din Republica Moldova și a submina integrarea europeană
Federația Rusă desfășoară o amplă operațiune de dezinformare în Republica Moldova, folosind rețelele de socializare pentru a influența opinia publică, a amplifica tensiunile interne și a submina parcursul european al țării, arată datele unui studiu realizat de comunitatea Watchdog.md. Analiza identifică o rețea complexă de pagini, grupuri și conturi false pe Facebook, TikTok și alte platforme, coordonată pentru a răspândi mesaje pro-Kremlin și anti-UE.
910 conturi implicate în propagandă pro-Kremlin
Potrivit raportului, rețeaua identificată numără peste 910 conturi distribuite pe platforme astfel: TikTok – 392, YouTube – 51, Instagram – 137, Facebook – 290 și Threads – 30.
De asemenea, pe lângă conturi au fost identificate și 10 pagini de Facebook. Din acestea, „512 postaci (persoane care activează online în mod coordonat, utilizând o identitate falsă), 329 de conturi inautentice, 58 boți și 10 pagini pe Facebook”.
Autorii studiului precizează că „aceste conturi sunt gestionate de persoane reale, numite postaci, care alterează conținutul pentru a nu fi depistat de platformele digitale ca o campanie inautentică de promovare a unui candidat sau partid”.
Politicieni proruși și campanii personalizate
Raportul menționează că rețeaua a avut rolul de a „amplifica mesajele manipulatorii ale politicienilor și partidelor proruse din R. Moldova”.
Printre cei mai citați politicieni:
- Victoria Furtună, fostă procuroare anticorupție, „menționată de peste 324 de conturi din rețeaua de propagandă rusă” și promovată inclusiv cu „clipuri generate de inteligența artificială, prin intermediul aplicației VEED”, în care avatare IA îndeamnă cetățenii să-i susțină partidul „Moldova Mare”.
- George Simion și Călin Georgescu, ale căror campanii au fost folosite pentru a răspândi falsuri precum că „în România se încalcă procesele democratice și că se pregătește fraudarea alegerilor” și pentru a sugera că „în Republica Moldova alegerile parlamentare se vor frauda după modelul românesc”.
- Ilan Șor și gruparea sa, care „promovează deschis narațiunile propagandei ruse despre Uniunea Europeană, procesele democratice din Republica Moldova și președinta Maia Sandu”, cu scopul „distragerii atenției publice de la alte subiecte politice și deturnării discursului public”.
- Ion Ceban și Blocul Alternativa, prezentați de rețea drept „conservatori proeuropeni”, dar folosiți pentru a „prezenta proeuropenilor o momeală pe care să o voteze la alegerile parlamentare”.
Rolul Bisericii Ortodoxe în campanie
Un „rol special” în propagandă l-ar avea Mitropolia Moldovei, afiliată Patriarhiei Ruse. Raportul notează că „Biserica Ortodoxă din Moldova, afiliată Patriarhiei de la Moscova, a fost utilizată activ de Kremlin pentru a influența rezultatele” scrutinelor din 2024, iar „Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, este folosit ca promotor al falsurilor că Biserica Ortodoxă ar fi persecutată de Maia Sandu și guvernarea PAS”.
Watchdog.md atrage atenția că rețeaua pro-Kremlin din Republica Moldova folosește un arsenal variat de metode pentru a influența opinia publică și votul din 28 septembrie. Una dintre tacticile preferate este utilizarea masivă a clipurilor și imaginilor generate cu inteligență artificială, menite să creeze „aparența că un candidat ar avea susținere populară”, chiar și atunci când sprijinul real este limitat.
O altă strategie este crearea de „grupuri-capcană” pe Facebook – comunități online cu denumiri și descrieri neutre, care atrag utilizatorii fără a le stârni suspiciuni.
Abia după ce aceste grupuri strâng un număr mare de membri, administratorii încep să publice conținut propagandistic, direcționat în special împotriva UE și a liderilor proeuropeni de la Chișinău.
În plus, rețeaua nu se limitează la teritoriul Republicii Moldova. Ea este conectată la structuri similare din alte state, inclusiv din România și Germania, care sunt folosite pentru „a discredita imaginea Republicii Moldova în extern” și pentru a influența diaspora, un segment-cheie în alegerile parlamentare.
Raportul avertizează că aceste acțiuni nu sunt nici întâmplătoare, nici izolate.
„Această campanie nu este spontană și nici haotică. Este o acțiune organizată, coordonată, finanțată și adaptată tehnologic, cu scopul clar de a influența rezultatele alegerilor din toamnă și de a deraia Republica Moldova din calea spre aderarea la UE”, se arată în document.
Potrivit autorilor, cele 910 conturi identificate până acum „reprezintă doar un segment dintr-o rețea mult mai extinsă”, care ar putea ajunge la „zeci de mii de entități” implicate în operațiuni similare în alte state europene.
Watchdog.md anunță că întreaga listă de conturi va fi transmisă platformelor META, TikTok și YouTube, cu solicitarea de „a bloca instrumentele digitale utilizate de persoane și organizații aflate sub sancțiuni internaționale și implicate în destabilizarea Republicii Moldova”.
În paralel cu investigațiile societății civile, autoritățile Republicii Moldova au cerut blocarea a 443 de canale TikTok implicate în răspândirea dezinformării cu impact asupra securității naționale și stabilității sociale. Potrivit Poliției Naționale, Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) și Serviciului de Informații și Securitate, aceste canale însumează peste 1,2 milioane de urmăritori și peste 4,5 milioane de vizualizări.
De asemenea, Comisia Electorală Centrală colaborează cu Google și Facebook/META pentru a combate dezinformarea, finanțarea politică ilegală și alte amenințări la adresa integrității electorale. Amintim că, în vara anului trecut, CEC a purtat discuții similare cu reprezentanții TikTok, în contextul alegerilor din 2024.
Autoritățile menționează că Republica Moldova este, în această perioadă, ținta unor campanii tot mai intense de influență străină, „orchestrate de Federația Rusă și rețelele afiliate” care urmăresc să submineze parcursul european al țării, să discrediteze liderii proeuropeni și să creeze confuzie în societate prin știri false, atacuri la adresa instituțiilor statului și exploatarea subiectelor sensibile legate de securitate, religie, identitate națională și valori democratice.
CITIȚI ȘI:
