ELECTORALA 2025 // Perioada de depunere a candidaturilor la CEC expiră peste patru zile: șase concurenți înregistrați, 11 în așteptare, iar 18 independenți strâng semnături

Au mai rămas patru zile în care pot fi depuse cereri de înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Până acum, patru partide politice și doi candidați independenți au fost înregistrați oficial de Comisia Electorală Centrală. În proces de examinare se află încă 11 dosare – depuse de șapte partide și patru blocuri politice. Potrivit regulamentului, acestea sunt analizate în termen de șapte zile.
La acest moment, 18 candidați independenți mai rămân în cursă. Dacă trec pragul de 2% și ajung în Parlament, aceștia pot rămâne neafiliați, se pot alătura unei fracțiuni sau pot forma una proprie – cu cel puțin cinci independenți.
„Vedem, cu siguranță, o tendință de a domina spațiul public prin acest număr mare de candidați independenți înregistrați, vedem foști judecători cu probleme de integritate care încearcă să se înregistreze, vedem personalități online pe care noi le-am atenționat în legătură cu faptul că ele fac dezinformare în online”, a declarat Andrei Curăraru, expert WhatchDog, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Curăraru susține că mulți candidați independenți își promovează numele la nivel național, iar ulterior se retrag sau aderă la alte partide. Până acum, niciun candidat independent nu a depășit pragul electoral pentru a intra în Parlament.
Termenul-limită de înregistrare și modificare a listelor de candidați este 29 august. În cazul persoanelor aflate în arest, cum este Vladimir Plahotniuc, care și-a anunțat intenția de a reveni în politică, CEC precizează că este obligatorie prezența fizică a fiecărui candidat pentru semnarea documentelor.
„Am stabilit, în mod expres - candidații se prezintă la Comisie sau, după caz, în altă locație, stabilită de CEC și semnează personal, astfel, confirmând faptul depunerii personale a setului de documente. Depunerea are loc în două etape: vine reprezentantul sau liderul de partid la CEC și aduce setul de documente, după care ne întâlnim cu fiecare candidat la Teatrul de Operă și Balet (...) și candidatul confirmă faptul depunerii prin aplicarea semnăturii într-o listă prezentată de CEC”, a explicat Dana Munteanu, secretara Comisiei Centrale Electorale.
Curăraru spune că două elemente ar putea împiedica prezența lui Vlad Plahotniuc pentru aplicarea semnăturii.
„Primul element este termenul, care nu este bine stabilit în legislația greacă de extrădare, vorbim de sezon estival în care ministrul Justiției grec trebuie să contrasemneze această decizie a Curții de Apel de la Atena. Al doilea element este ce tip de măsură preventivă îi va fi aplicată dumnealui. Înțelegem că, cel mai degrabă, vorbim despre arest. N-aș vedea cum el, din arest, ar putea să se prezinte la Teatrul de Operă și Balet”, a punctat Curăraru.
În ceea ce privește votul prin corespondență, încheiat pe 14 august, au fost înregistrate 2.606 cereri, care urmează să fie verificate. Anul trecut au fost doar 1.809 cereri. Costul unui vot prin corespondență va fi anunțat după alegeri și nu va depăși cheltuielile de la prezidențiale.
„Noi apreciem extinderea votului prin corespondență ca metodă alternativă de vot, pentru că nu este o metodă principală și unică. Noi, chiar și la etapa care a fost discutat implementarea parțiala a votului prin corespondentă, am optat pentru implementarea universală a acestei metode alternative de vot, pentru că este important ca toți cetățenii să aibă acces la această metodă alternativă, indiferent în ce țară s-ar afla”, a adăugat, la aceeași emisiune, Mihaela Duca-Anghelici, șefa echipei de analiză și cercetare de la Promo-LEX.
Până acum, 16.149 de alegători s-au înregistrat prealabil. Cei mai mulți sunt din Federația Rusă – peste 13.000, urmați de cei din Italia și Germania. Lista secțiilor din Rusia, Ucraina și Israel, care vor fi deschise doar în incinta sau lângă misiunile diplomatice, va fi publicată în jurul datei de 24 august.
„Propunerea pe care am publicat-o, urmare a celei venite de la MAE, conține două secții de votare pentru Federația Rusă, probabil și Ucraina, tot două, dar urmează să ne pronunțăm după ce vedem toate avizele de la autoritățile din R. Moldova.– În Israel? - La etapa de consultare am dat două”, a informat Dana Munteanu, secretara CEC.
Pe 1 august, CEC a anunțat că în Registrul de Stat erau 2.759.169 de alegători cu viză de reședință în R. Moldova, peste 276.000 - în stânga Nistrului și aproximativ 262.000 fără reședință. Alegătorii fără reședință pot vota la orice secție din țară, iar cei din stânga Nistrului – doar în secțiile speciale de pe malul drept.
În privința monitorizării alegerilor, WatchDog susține că numărul observatorilor este insuficient.
„Cu siguranță, observatorii nu sunt de-ajuns. Noi vedem multe la trecerea prin mecanismele de corupție de politică online. Asta vorbește despre complexitatea fenomenului și faptul că sunt necesare noi măsuri pentru control și pentru asigurarea acestora. Corectitudinea lor depinde de capacitatea organelor de drept să reacționeze la aceste ingerințe externe”, a declarat Andrei Curăraru, la Radio Moldova.
Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025.
CITIȚI ȘI: