„R. Moldova are nevoie de o sală de război digitală pentru a contracara dezinformarea”: conferință la București, dedicată interferențelor rusești în alegerile din toamnă
Republica Moldova se pregătește de un scrutin parlamentar decisiv pe 28 septembrie, pe care analiștii îl descriu drept un „nou referendum” privind continuitatea cursului european al țării. Rezultatul alegerilor va determina nu doar configurația viitorului Parlament, ci și direcția strategică a Republicii Moldova, aflată de câțiva ani sub o presiune tot mai intensă a agresiunii hibride venite dinspre Federația Rusă.
Campaniile de dezinformare și propaganda online, finanțarea partidelor politice, cumpărarea voturilor, blocarea reformelor democratice și a justiției reprezintă principalele practici hibride prin care Rusia încearcă să influențeze alegerile din Republica Moldova. Aceste constatări au fost exprimate de experți din Republica Moldova, România și alte țări, reuniți la Conferința „Alături de Republica Moldova: Conferință Internațională pentru Adevăr și Libertate”, desfășurată luni, 18 august, la București.
„Asistăm la cele mai importante alegeri de la Independență”
Președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs” din România, Angela Grămadă, a subliniat la eveniment că aceste alegeri sunt poate cele mai importante de la câștigarea independenței, în 1991. Fiind un stat parlamentar, Republica Moldova își desemnează premierul prin votul majorității parlamentare, ceea ce înseamnă că puterea executivă și resursele administrative depind direct de rezultatul scrutinului.
Potrivit acesteia, un parlament ostil, alcătuit din partide proruse, ar putea încetini semnificativ reformele democratice, procesele anticorupție și funcționarea instituțiilor, chiar dacă integrarea europeană nu ar fi oprită formal.
„Asta ar însemna un regres foarte mare, inclusiv pentru democratizarea Republicii Moldova, pentru că acele reforme europene pe care noi încercăm să le promovăm sau să le implementăm în Republica Moldova nu fac altceva decât să vină cu acea soluție pentru războiul valorilor și să le explice oamenilor ce înseamnă beneficii de a fi țară membră, ce înseamnă să fii sub acea umbrelă de protecție a valorilor democratice, pentru că atunci vei avea și justiție, vei avea măsuri anticorupție, pentru că vei avea oameni care nu vor mai încerca să saboteze funcționarea instituțiilor politice și publice în stat”, a explicat Angela Grămadă.
Interferență fără precedent în procesele electorale
Redactorul-șef al revistei „Historia”, analistul politic Ion M. Ioniță, a atras atenția că Republica Moldova se află sub o agresiune extraordinară, parte a unui „război hibrid” în toată regula. Potrivit acestuia, rețelele de socializare și campaniile de dezinformare sunt arme de distrugere în masă pentru moralul societății și încrederea în instituții.
El amintește că, la precedentele scrutine, au fost constatate numeroase cazuri de cumpărare a voturilor pentru a influența alegerile, inclusiv pentru a sabota parcursul european al țării. Totodată, Ion M. Ioniță avertizează că astfel de practici riscă să fie reluate în campania electorală din această toamnă.
„În total, am înțeles că a fost vorba de vreo 40 de milioane de dolari. Este o sumă micuță cu care poți să cumperi o țară. Cam așa mergea piața, din câte am aflat din surse autorizate. Vă dați seama că nici nu e mare efort să cumperi o țară cu 40 de milioane de dolari. Asta pe lângă campaniile de dezinformare și manipulare și pe lângă campaniile politice”, a menționat expertul.
Rusia finanțează nu doar partide proruse, ci și creează formațiuni politice deghizate în proeuropene, pentru a câștiga cât mai mult teren în țara noastră, mai spune analistul politic. „Deci, ocupă tot spațiul politic cu mișcările pe care le constituie și le finanțează”, a adăugat Ion M. Ioniță.
Ioniță a mai subliniat că Republica Moldova nu este singura țară vizată. Vulnerabilități similare se regăsesc în toate societățile postcomuniste, unde forțele autoritariste pot reveni rapid la putere dacă obțin un avantaj electoral.
„La 35 de ani de la căderea comunismului, riscăm să revenim într-o zonă de dictatură, iar experiențele altor state arată cât de rapid se pot consolida astfel de forțe”, a conchis analistul.
„R. Moldova are nevoie de o sală de război digitală pentru a contracara dezinformarea”
Republica Moldova și România trebuie să adopte măsuri ferme pentru a combate dezinformarea și pentru a-și proteja democrațiile, a subliniat la aceeași conferință Len Khodorkovsky, fost adjunct al secretarului de stat al SUA pentru strategie digitală și actual consilier principal al Institutului Krach pentru diplomație tehnologică.
Potrivit lui Khodorkovsky, tehnologia este „o sabie cu două tăișuri”: poate fi folosită pentru a promova libertatea, dar și ca armă împotriva societăților democratice.
Pentru a face față acestor provocări, autoritățile trebuie să pună accent pe educarea publicului pentru a recunoaște știrile false și „deepfake-urile”, crearea de mecanisme de răspuns rapid printr-o „sală de război digitală” și consolidarea transparenței, astfel încât cetățenii să aibă încredere în procesele democratice.
„Democrația Republicii Moldova este literalmente în joc”, a spus Khodorkovsky, subliniind că infrastructura electorală și datele alegătorilor trebuie securizate. El a apreciat utilizarea buletinelor de vot pe hârtie drept o garanție suplimentară a integrității procesului electoral.
Potrivit acestuia, colaborarea cu Uniunea Europeană și cu anumite companii de tehnologie din sectorul privat este esențială pentru detectarea timpurie și blocarea atacurilor hibride.
„Și, în cele din urmă, vestea bună pentru R. Moldova este că, fiind o democrație, are prieteni. R. Moldova trebuie să colaboreze cu prietenii și partenerii săi și să profite de capacitățile acestora. În măsura în care poate coopera cu firme private, companii de tehnologie, pentru a detecta din timp și a contracara diverse atacuri – trebuie să o facă. Cu cât R. Moldova se implică mai devreme și mai rapid în acest efort, cu atât e mai probabil să-și securizeze democrația”, a conchis Len Khodorkovsky.
Precizăm că Republica Moldova este expusă unui val coordonat de acțiuni de interferență din partea Federației Ruse – de la declarații manipulatorii până la atacuri cibernetice sau apeluri la mobilizare stradală.
La sfârșitul lunii iulie curent, președinta Maia Sandu avertiza că Moscova plănuiește să submineze democrația și să devieze parcursul european al Republicii Moldova prin zece instrumente principale: coruperea electorală și finanțarea ilegală, inclusiv prin criptomonede de circa 100 de milioane de euro; campanii masive de manipulare informațională și atacuri la persoană; proteste plătite; atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice; implicarea bisericii în campanii de dezinformare, provocări în Autonomia Găgăuză și stânga Nistrului; precum și radicalizarea cetățenilor prin intermediul rețelelor sociale.
Autoritățile dau asigurări că instituțiile statului acționează coordonat pentru a preveni aceste tentative și a proteja procesele democratice din țară.
