Moldova HiTech Park: primul parc de tehnologii avansate din R. Moldova va fi construit la Stăuceni
R. Moldova va avea primul parc de tehnologii avansate de importanță strategică națională – Moldova HiTech Park, un proiect bazat pe inteligență artificială, securitate cibernetică și prelucrarea datelor mari. Complexul va fi dezvoltat în următorii cinci ani pe o suprafață de 50 de hectare la Stăuceni, suburbie a capitalei, și promite să devină principalul centru de inovație, tehnologie și educație al R. Moldova.
Proiectul, realizat cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova, Uniunii Europene și al sectorului privat, va genera circa 22.000 de locuri de muncă și venituri de peste 1 miliard de euro în primele două decenii.
Investițiile directe se ridică la 200 de milioane de euro, bani care vor rămâne în economia națională.
„Moldova HiTech Park este o investiție în Moldova europeană, modernă și sigură. Într-o lume în care succesul depinde de oameni talentați, idei bune și capacitatea de a inova rapid, vrem să construim un loc care să țină talentele acasă și să le ofere condiții moderne pentru a crea, cerceta și dezvolta afaceri. Ne propunem ca acest parc să devină principalul centru de inovație, tehnologie și educație din țară”, a declarat marți, 19 august, viceprim-ministra Doina Nistor, ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, într-o conferință de presă.
Potrivit Doinei Nistor, parcul va include birouri moderne, laboratoare, campusuri universitare, centre de conferințe, zone pentru start-upuri și incubatoare, dar și spații de producție high-tech.
Viitorul parc de tehnologii avansate va avea următoarea structură: 60% pentru birouri și business IT, 15% pentru universități, 10% pentru producție avansată, 5% pentru cercetare medicală, 5% pentru start-upuri și incubatoare, respectiv 5% pentru un campus studențesc.
Proiectul pune accent pe sustenabilitate și eficiență energetică, prin clădiri inteligente, panouri fotovoltaice, mobilitate electrică și spații verzi extinse.
Totodată, Moldova HiTech Park va deveni un pol educațional, prin parteneriate cu Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și universități internaționale.
Se estimează formarea a peste 15.000 de specialiști în următorii 10 ani.
„Ne dorim ca tinerii noștri să rămână acasă și să aibă condiții moderne pentru a crea, cerceta și dezvolta afaceri. Moldova HiTech Park va transforma inovația dintr-un concept abstract într-un motor economic real”, a subliniat Doina Nistor.
Viceprim-ministra a adăugat că autoritățile mizează pe atragerea primilor investitori privați până la sfârșitul anului curent, iar din 2026 ar putea demara construcția parcului.
„O parte din bani vine din Planul de Creștere pentru Republica Moldova, finanțat de Uniunea Europeană. Mai exact, din aceste fonduri vor fi finanțate studiile arhitecturale, de proiectare inginerească, dar și investiția în infrastructura partajată, acces la utilități, care este o infrastructură importantă pentru a atrage investitorii privați. Cealaltă parte, din bugetul de 200 de milioane de euro, va veni din partea investitorilor privați, care vor investi în infrastructura parcului. Vorbesc de clădirile, spațiile pentru birouri, spațiile pentru servicii medicale, fabrici avansate, pentru tehnologii avansate și alte investiții private. Deja avem interes din partea investitorilor, discutăm cu instituțiile financiare internaționale, care sunt partenerii Republicii Moldova, ca să ne acorde sprijin suplimentar în mobilizarea resurselor financiare. La etapa inițială, este vorba de 250 de milioane de lei, care ne vor permite să avansăm cu toate proiectele arhitecturale și, după aceea, până la 50 de milioane de euro, vor fi investiții pentru infrastructura partajată. În funcție de rezultatul studiilor de fezabilitate și studiilor inginerești, o parte din care deja a început și va continua până la finele acestui an, cu obiectivul ca în viitor, la începutul anului, să lansăm primele concursuri pentru investitori”, a precizat Doina Nistor.
În cadrul aceleiași conferințe, Roman Cojuhari, directorul Agenției Proprietății Publice, a precizat că proiectul nu se mai află în faza de studiu de fezabilitate, ci deja la etapa de implementare. În acest scop, a fost adoptată Legea nr. 206, care simplifică procedurile prin anumite derogări, inclusiv schimbarea destinației terenului, pentru a accelera și securiza procesul.
Potrivit lui, în ședința de Guvern de miercuri, 20 august, urmează să fie supusă votului crearea societății care va administra parcul, iar în luna septembrie va fi propusă hotărârea privind acordarea titlului de parc. Ulterior, vor demara procedurile cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, inclusiv un studiu pentru modernizarea nodului rutier din apropierea Arenei și a terenului parcului. După aceasta, se va trece la proiectarea infrastructurii și la elaborarea documentației urbanistice pentru zonă.
„Vorbim despre terenul imediat peste drum, peste traseul național de Arena Chișinău - un teren care a fost separat din terenul cu 300 de hectare: am format un teren cu 100 de hectare și altul de 24 de hectare. Din aceste terenuri, 50 de hectare vor fi acordate pentru parc, restul terenului va fi pentru infrastructură, deoarece vrem să dezvoltăm și Drumul Bucovinei spre localitatea Grătiești, așa cum este planificat în planul urbanistic general atât al municipiului Chișinău, cât și al orașului Stăuceni”, a explicat Roman Cojuhari.
Viceprim-ministra Doina Nistor a ținut să precizeze că Moldova HiTech Park este rezultatul unei munci de peste doi ani și se bazează pe experiențe internaționale de succes. Autoritățile au studiat modele din alte țări, inclusiv parcurile tehnologice din Malaga și Granada (Spania), precum și Ülemiste City din Estonia. Experții estonieni au contribuit la faza de pre-fezabilitate, iar distribuția spațiilor din viitorul parc – pentru birouri, inovație și universități – a fost inspirată din recomandările directorului de dezvoltare al Ülemiste City. Acest parc, cu o suprafață de 37 de hectare, generează împreună cu rezidenții săi peste 2,2 miliarde de euro cifră de afaceri și servește drept model de referință pentru proiectul moldovenesc.
