Drumuri și poduri în stare precară: R. Moldova, printre țările cu cele mai periculoase șosele din Europa
Republica Moldova rămâne printre statele cu cele mai periculoase drumuri din Europa, în ciuda unor progrese înregistrate în ultimii ani. Datele oficiale arată că, la finele lui 2024, rata mortalității pe drumurile naționale era de 8,3 decese la 100 de mii de locuitori, aproape dublu față de media europeană de 4,4 decese.
„R. Moldova are astăzi unele din cele mai periculoase drumuri din Europa, chiar dacă, din an în an, noi diminuăm acest indice. La finalul anului 2024, indicele de mortalitate era de 8,3 decese la o sută de mii de persoane, media europeană fiind de 4,4”, a declarat specialistul în siguranță rutieră, Ilie Bricicaru, doctor inginer, lector universitar la Universitatea Tehnică a Moldovei, Departamentul de inginerie a infrastructurii pentru transporturi, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Bricicaru a subliniat că proiectele de infrastructură trebuie să fie concepute cu accent pe siguranță și întreținere ulterioară, iar monitorizarea acestui element este esențială: „Unul din elementele de monitorizare este procedura de reacție, adică managementul punctelor negre ale accidentelor rutiere. Dacă acest lucru este monitorizat din trei în trei ani, putem avea o clasificare eficientă a siguranței”.
Proiecte majore: M3 și R34
În prezent, două sectoare importante urmează să fie reabilitate: M3, ocolirea Cimișliei, și R34, Cantemir–Cahul.
„Ce ține de R34, acest proiect deja este semnat, adjudecat de o companie ucraineană care a executat și drumul de ocolire a orașului Vulcănești. Sunt înainte cu aproximativ jumătate de an față de grafic. (...) La Cimișlia, cea mai mare provocare a fost argumentarea tehnico-economică, pentru că proiectul nu trecea evaluarea finanțatorului. A trebuit să fie simplificate podurile și intersecțiile”, a precizat, la Radio Moldova, Nicolai Mîndra, secretar de stat în domeniul infrastructurii drumurilor la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR).
Secretarul de stat a adăugat că noile drumuri nu înseamnă doar conexiune între două puncte, ci și economie de timp și bani.
„Acest proiect va salva mai mult de 40% din timpul parcurgerii acestei distanțe, ceea ce înseamnă bani salvați pentru transportatori, dar și costuri mai mici pentru marfa livrată la final”, a spus Nicolai Mîndra.
Potrivit reprezentantului MIDR, antreprenorii se confruntă cu lipsa materiilor prime, ceea ce a dus la stagnarea lucrărilor pe o perioadă de până la jumătate de an. La aceasta se adaugă și capacitatea de management sau financiară a companiilor contractate.
„Cei din R. Moldova sunt aproape de graficul de execuție care a fost stabilit în contract. Din păcate, în cazul unei companii din Turcia, timpul scurs al proiectului este deja peste 180%, însă lucrările încă nu au ajuns la 70%. Motivul a fost incapacitatea financiară a antreprenorului”, a arătat reprezentantul MIDR.
Pe de altă parte, specialiștii critică faptul că în R. Moldova este aplicată o lege a drumurilor veche, din 1995.
„Prețul pe care îl oferă antreprenorul nu ar trebui să fie un element de bază. Calitatea ar trebui să fie elementul de bază pentru selectarea unui antreprenor”, a relevat Ilie Bricicaru.
Totodată, expertul în securitate rutieră denunță și faptul că drumurile din R. Moldova nu pot fi construite din ciment, deși sunt mai ieftine.
„Drumurile de beton-asfalt necesită materiale importate sută la sută. Noi nicidecum nu putem să trecem la drumuri de beton-ciment, material pe care-l avem în țară. Drumurile de ciment sunt mult mai ieftine în întreținere”, remarcă Ilie Bricicaru.
Eforturi pentru a conecta R. Moldova la rețeaua TEN-T
Din cele 836 de poduri gestionate la nivel național, 224 sunt în stare nesatisfăcătoare și nouă, în stare critică.
„R. Moldova este parte a sistemului de eurocoduri. Aceasta este o provocare pentru autorități, pentru că măsurile de siguranță sunt foarte importante și orice infrastructură nou proiectată trebuie să fie supusă unui audit de siguranță rutieră. Toate proiectele investiționale care sunt desfășurate astăzi în R. Moldova, mai puțin cele locale, toate sunt supuse auditului de siguranță rutieră”, a punctat Bricicaru, la Radio Moldova.
Reabilitarea drumurilor și podurilor este importantă pentru integrarea în rețeaua europeană de transport TEN-T, care cuprinde coridoare strategice: Ungheni–Chișinău–Odesa; Chișinău–Giurgiulești; Leușeni–Chișinău–Dubăsari–Ucraina; Soroca–Drochia–Costești.
„Nu doar autostrada este unicul punct de legătură... Urmează să lansăm și studiile de fezabilitate pentru trecerea căilor ferate la ecartamentul european. Facem, în acest moment, studiul de fezabilitate pentru Centrul multimodal care va permite transportarea mărfurilor de la calea ferată la transportul rutier și invers. Acest lucru va reduce inclusiv costul și va crește mobilitatea mărfurilor care vin din interiorul R. Moldova spre UE și din partea ucraineană”, a explicat secretarul de stat Nicolai Mîndra.
„Autostrada va fi primul element care ne va ajuta să ne conectăm cu Ucraina ca hub mare comercial – Odesa, portul din Odesa. Este un lucru foarte și foarte important. Dacă partea română vine cu o autostradă până la Prut și demonstrează efectul economic, este imposibil ca acest efect economic să nu treacă și pe partea cealaltă a Prutului”, a anticipat conf. univ., dr. Ilie Bricicaru.
Deși autoritățile promit drumuri moderne și sigure, provocările legate de calitatea lucrărilor, finanțarea insuficientă și starea critică a podurilor rămân probleme majore. Experții atrag atenția că doar prin investiții consistente și reguli clare Republica Moldova poate ajunge la standardele europene de infrastructură.
