Germania: Ucraina are nevoie de garanții de securitate apropiate de statutul NATO
Viitoarele garanții de securitate pentru Ucraina, după un posibil acord de pace cu Rusia, trebuie să fie „foarte apropiate” de statutul de membru NATO. Declarația a fost făcută de ministrul german de Externe, Johann Wadephul, la Ziua Porților Deschise organizată de guvernul de la Berlin, notează DW.
„Nu putem cere Ucrainei să ia în serios ideea unor concesii teritoriale, dacă nu primește în schimb garanții reale de securitate din partea unui număr cât mai mare de state, care să asigure cel puțin siguranța teritoriului rămas”, a spus șeful diplomației germane, citat de agenția dpa.
Wadephul a precizat că astfel de garanții nu ar reprezenta o amenințare pentru Rusia și ar putea deveni baza pentru restabilirea păcii pe continentul european. „Atunci acest lucru ar putea fi fundamentul pentru ca Europa să regăsească, în sfârșit, pacea”, a menționat ministrul.
Potrivit oficialului german, nu doar Uniunea Europeană, ci și alte țări, inclusiv Statele Unite, trebuie să participe la oferirea acestor garanții. În prezent, aproximativ 30 de state, printre care și Japonia, și-au exprimat disponibilitatea de a sprijini Ucraina.
Wadephul a precizat că un eventual acord de încetare a războiului nu trebuie să se transforme într-un „dictat al păcii” în defavoarea Kievului.
După summitul de la Washington din 18 august 2025, garanțiile de securitate pentru Kiev au devenit un subiect central în discuțiile internaționale, vizând protejarea Ucrainei împotriva viitoarelor agresiuni rusești. Acestea sunt concepute pentru a oferi o protecție similară Articolului 5 al NATO, dar fără a implica aderarea imediată la Alianță. Pachetul discutat include consolidarea armatei ucrainene cu sprijin financiar și arme moderne, angajamente internaționale din partea „Coaliției voluntarilor”, precum și inițiativa European Sky Shield, menită să protejeze infrastructura critică printr-un scut aerian coordonat. În discuții intră și desfășurarea de trupe britanice, franceze și din alte state europene, în timp ce Statele Unite au exclus implicarea terestră, dar au lăsat deschisă opțiunea sprijinului aerian, inclusiv prin avioane F-35 staționate în România.
