ELECTORALA 2025 // Poliția a cerut doar nouă secții de vot pentru transnistreni, iar SIS – opt: Riscurile „majore” de securitate invocate de structurile de forță
Așa-zisa administrație de la Tiraspol, opoziția prorusă de la Chișinău, precum și anumite voci de la Moscova cer mai multe secții de vot pentru alegătorii din stânga Nistrului la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis deschiderea a 12 secții electorale pentru cetățenii din raioanele de est, în timp ce instituțiile de forță au solicitat mai puține, invocând „riscuri majore de securitate”.
Comisia Electorală Centrală a decis, pe 24 august curent, să organizeze 12 secții electorale pentru cetățenii R. Moldova cu drept de vot domiciliați în localitățile din stânga Nistrului, precum și alegătorii domiciliați în raza circumscripției electorale municipale Bender (Tighina) și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gâsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului Chișinăului.
Secțiile de vot vor fi amplasate pe teritoriul a șase raioane, precum și una în municipiul Chișinău.
Decizia a nemulțumit pretinsele autorități de la Tiraspol care au cerut deschiderea a cel puțin 41 de secții de vot, precum și Partidul Socialiștilor, care a acuzat guvernarea de la Chișinău de „uzurparea puterii”. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, le-a cerut transnistrenilor, prin intermediul unei emisiuni televizate, să vină „din timp”, eventual „cu o zi înainte”, pe malul drept al Nistrului, ca să ajungă neapărat la urne, întrucât „36.000 de voturi” pot reprezenta „până la 2%” și pot înclina balanța la scrutinul din toamnă.
Ecouri au fost și la Moscova, unde câțiva cetățeni au protestat recent în fața Ambasadei R. Moldova, solicitând mai multe secții de vot pentru transnistreni.
Numărul decis de CEC este mai mare decât cel recomandat de structurile de forță, care au invocat „riscuri de securitate, ordine publică și destabilizare, inclusiv în ziua exprimării voturilor”.
De exemplu, Inspectoratul General al Poliției a propus, în urma analizelor proprii, organizarea a nouă secții pentru alegătorii din stânga Nistrului și a informat CEC despre următoarele riscuri legate de procesul electoral:
- manipularea alegătorilor indeciși, inclusiv manipularea emoțională prin campanii negative;
- dezinformarea și influențele externe;
- fraude electorale, inclusiv mita electorală acordată alegătorilor transportați organizat;
- blocarea accesului către secțiile de votare prin alerte false („bombă” sau „obiect suspect”) în proximitatea podurilor;
- provocări pe traseele de deplasare a alegătorilor din stânga Nistrului;
- organizarea de proteste spontane;
- scenarii de provocări sub drapel străin;
- destabilizarea regiunii transnistrene cu interferență din partea Federației Ruse.
Totodată, Serviciul de Informații și Securitate (SIS), instituția responsabilă de prevenirea „pericolelor deosebite” pentru securitatea statului, a propus deschiderea a doar opt secții de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului.
Totuși, CEC și-a bazat decizia pe datele din Registrul de stat al alegătorilor raportate la dinamica participării alegătorilor din stânga Nistrului la ultimele trei scrutine.
„Chiar dacă am lua în calcul prezența medie maximă la ultimele trei scrutine, adică de 28.954 alegători, cifră comparabilă cu prezența la vot de la alegerile parlamentare din anul 2021, când au participat 28.791 alegători, și am raporta la cifra maximă pentru care se deschide o secție de votare, adică de 3.000 de persoane, constatăm că această cifră de alegători poate fi deservită și în 10 secții de votare. Din aceste considerente, un astfel de flux estimat maximal poate fi gestionat optim în cadrul celor 12 secții de votare”, și-a argumentat CEC decizia luată.
Amintim că, la alegerile prezidențiale și referendumul pentru integrare europeană din toamna anului trecut, pentru alegătorii din regiunea transnistreană au fost deschise 30 de secții de vot. În timp ce la câteva secții au fost înregistrate cozi, observatorii semnalând transportarea organizată a alegătorilor, la altele a votat fie câte o persoană, de exemplu la cea deschisă la Bălți, fie între 35 și maximum 100 de alegători.
CITIȚI ȘI:
