R. Moldova își propune să renoveze clădiri și să reducă dependența de combustibili fosili: investiții între 2,5 și 5,7 miliarde de dolari până în 2050

Accelerarea ritmului de renovare a clădirilor, reducerea dependenței de combustibili fosili și promovarea surselor regenerabile sunt cele trei scenarii incluse în Foaia de Parcurs pentru Încălzire Durabilă, prezentată joi, 28 august, de Ministerul Energiei. Documentul, elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale în cadrul proiectului „Evaluarea națională a potențialului de încălzire durabilă și Foaia de parcurs pentru încălzirea durabilă”, va ghida autoritățile în modernizarea sistemelor de încălzire și renovarea fondului construit până în 2050.
Foaia de parcurs analizează patru scenarii de dezvoltare – modest, moderat, agresiv și agresiv plus – fiecare vizând tehnologii precum pompele de căldură, sistemele pe biomasă și colectoarele solare. Implementarea lor ar necesita investiții estimate între 2,5 și 5,7 miliarde de dolari până în 2050.
Potrivit datelor unui studiu prezentat de autorități, Republica Moldova are în prezent 1,3 milioane de locuințe, cu un fond construit de 90,5 milioane de metri pătrați, dintre care peste 70% au fost ridicate între 1951 și 1990. Totodată, compoziția fondului locativ indică o vulnerabilitate energetică ridicată: 43% din locuințe sunt din lut/ceamur, 27,6% din cărămidă/piatră, 19,8% din monolit/ciment și 8,8% din blocuri de zidărie.
Carolina Novac, secretar de stat la Ministerul Energiei, a declarat la evenimentul de lansare a Foii de parcurs că eficiența energetică este prioritatea zero și a dat exemplul programului FEERM, care include măsuri de termoizolare, panouri fotovoltaice și soluții pentru surse de încălzire alternative. Novac a atras atenția și asupra investițiilor necesare, menționând că, pentru scenariile ambițioase, acestea pot ajunge la 5,6 miliarde de dolari, iar pentru Strategia de renovare a clădirilor până în 2050 - la peste 22 de miliarde.
Secretara de stat a subliniat și importanța dezvoltării energiei produse din deșeuri, adăugând că Foaia de parcurs nu se adresează doar Guvernului, ci și sectorului privat, care trebuie să atragă investițiile necesare.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a afirmat că 65 la sută dintre locuințele din țară sunt încălzite prin sobe pe lemne și cărbune, fapt ce constituie principala provocare pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate. El a adăugat că Foaia de parcurs oferă un cadru practic pentru modernizarea sectorului și pentru renunțarea treptată la combustibilii fosili.
„Până în 2050, trebuie să reducem semnificativ emisiile de bioxid de carbon și să renunțăm la practicile economice ineficiente, cu impact asupra mediului”, a declarat Junghietu.
Ministrul a precizat că documentul se va baza pe cadrul legislativ existent și va fi completat de Strategia de renovare a fondului imobiliar, Planul pentru clădirile cu consum aproape zero și noua Strategie energetică până în 2050, care urmează să fie prezentată publicului la început de septembrie.
Prezent la același eveniment, directorul de țară al Băncii Mondiale în Moldova, Ulrich Schmidt, a remarcat reziliența Republicii Moldova în fața crizelor energetice din ultimii ani, subliniind rolul Fondului de reducere a costurilor energetice în protejarea gospodăriilor de scumpiri.
„Atunci când au fost perturbate livrările de gaze în 2021-2022 și, mai recent, în 2025, Fondul de reducere a costurilor energetice a avut un rol foarte important în a proteja gospodăriile casnice de prețurile înalte la energie. Acest organism a fost foarte important pentru a menține stabilitatea și accesul la energie în vremuri tulburi. Cât privește sectorul de încălzire, mai mult de jumătate din consumul de energie moldovenească este pentru căldură. (...) Când vorbim despre încălzire, o atenție deosebită trebuie să fie acordată gospodăriilor casnice. Vorbim despre sisteme ineficiente de încălzire pe care le folosesc acestea. Peste 60% dintre gospodării se bazează pe sobe în care se folosește gazul natural sau biomasa”, a spus Ulrich Schmidt.
Precizăm că Banca Mondială sprijină actualmente în R. Moldova proiecte energetice în valoare de 224,5 milioane de dolari, inclusiv pentru interconectarea cu România și eficientizarea sistemului centralizat de termoficare.