Lipsa investițiilor pe termen lung - principala problemă a economiei moldovenești, consideră experții
Republica Moldova se află în fața unei oportunități istorice de dezvoltare în următorii trei ani, odată cu perspectiva aderării la Uniunea Europeană (UE). Succesul acestui proces depinde însă de capacitatea țării de a trece de la investițiile pe termen scurt, limitate la 12 luni, la proiecte economice și financiare de durată, de trei-cinci ani, susțin mai mulți economiști. Ei atrag atenția că, fără investiții în productivitate, infrastructură și agricultură modernă, companiile și fermierii moldoveni nu vor putea concura pe piața europeană.
Principala problemă a economiei moldovenești rămâne lipsa investițiilor pe termen lung, consideră expertul financiar, Dumitru Vicol. Acesta a declarat într-o discuție cu jurnalistul Dumitru Ciorici că tot ce avem în țară se limitează la investiții de 12 luni, iar asta face imposibilă dezvoltarea unor proiecte mari de productivitate. În acest sens, integrarea europeană ne oferă pentru prima dată o ancoră de câțiva ani, care trebuie folosită pentru a investi inteligent, a adăugat expertul.
Dumitru Vicol a subliniat că pachetul financiar european de 1,9 miliarde de euro ar putea atrage investiții private suplimentare între două și cinci miliarde de euro, ceea ce ar genera licitații publice în infrastructură și industrie.
*„Dar cel mai important, probabil, tot ce ține de export. Avem doar trei ani pentru a automatiza procesul de producție și a schimba standardele de calitate. Toate aceste investiții trebuie făcute, pentru ca atunci când intrăm în UE să fim gata, competitori cu Portugalia sau altcineva”, a spus Dumitru Vicol.
Expertul a insistat și asupra unei mai bune direcționări a ajutorului de stat, care în Uniunea Europeană reprezintă aproximativ 3% din PIB-ul anual, în timp ce în Republica Moldova abia depășește 1% și este distribuit ineficient. Direcționarea acestui sprijin spre industriile strategice ar putea încuraja construcția de fabrici și modernizarea proceselor tehnologice.
Economistul consideră că atât cetățenii, cât și antreprenorii ar trebui să-și reorienteze resursele spre economii și investiții pe termen lung: achiziționarea de obligațiuni guvernamentale sau corporative și credite pentru proiecte durabile.
Investitorul și antreprenorul Vasile Tofan atrage atenția asupra agriculturii, pe care o consideră una dintre industriile cheie pentru viitorul Republicii Moldova. Acesta consideră că resursele bugetare limitate trebuie folosite strategic pentru irigare, retehnologizare și adaptare la schimbările climatice, nu doar pentru compensarea pierderilor provocate de secetă sau alte calamități.
„Suferă, și eu am foarte mare simpatie pentru ei. Da, ei plantează porumb, nu plouă, au pierderi, aceste pierderi trebuie acoperite. Iar noi ca societate trebuie să hotărâm - cu puținii bani pe care îi avem continuăm să acoperim pierderile în agricultură sau îi cheltuim într-o altă manieră”, a spus Vasile Tofan.
Totodată, investitorul a subliniat că fermierii moldoveni nu pot concura cu cei din Uniunea Europeană fără acces la Politica Agricolă Comună.
„Concurenții noștri din Polonia, România sau Franța primesc subvenții de circa 200 de euro pe hectar. Noi nu putem concura în aceste condiții”, a adăugat Tofan.
Atât Dumitru Vicol, cât și Vasile Tofan atrag atenția că viitorul Republicii Moldova depinde nu doar de investiții, ci și de reforme structurale curajoase, unele mai puțin populare. Printre acestea se numără reforma administrației publice, reducerea numărului de primării și soluționarea deficitului din fondul de pensii.
