ELECTORALA 2025 // 78 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, raportate de Promo-LEX, de la începutul campaniei electorale
Cel puțin 78 de cazuri de discurs de ură, instigare la discriminare sau alte forme de manifestare a intoleranței, care au fost vizualizate de peste 830 de mii de ori pe rețelele de socializare, au fost raportate de Promo-LEX de la începutul campaniei pentru parlamentarele din 28 septembrie. Dintre acestea, 41 de cazuri au fost răspândite prin intermediul aplicațiilor mobile.
Cele mai frecvente criterii de diseminare a urii au ținut de apartenența politică, orientarea sexuală, identitatea de gen și sex. Retorica a inclus mesaje de dezumanizare, instigare la violență, xenofobie, homofobie și sexism. Țintele principale au fost politicieni, femei și persoane LGBT.
Potrivit asociației, actuala campanie este mai dinamică decât cea din 2021. În perioada 29 august – 10 septembrie, au fost raportate 1.487 de activități de agitație electorală, față de 1.111 la scrutinul precedent. Cele mai frecvente au fost distribuirea materialelor informative (71%) și întâlnirile cu alegătorii (18%). Cei mai activi concurenți au fost de la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) - 509 activități, Blocul electoral Patriotic - 380 și Blocul electoral „Alternativa” - 251.
Observatorii Promo-LEX au documentat și 3.214 cazuri de publicitate electorală, în special materiale printate și obiecte de vizibilitate. Asociația a semnalat nereguli precum plasarea materialelor în locuri interzise, lipsa datelor de tipar și reutilizarea materialelor din campanii anterioare. Cele mai multe abateri au vizat Blocul Patriotic, dar și Mișcarea Respect Moldova (MRM), Liga Orașelor și Comunelor, PAS, Alternativa și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB).
Organizația a înregistrat 52 de cazuri de utilizare a resurselor administrative, majoritatea vizând PAS, prin implicarea funcționarilor și utilizarea instituțiilor publice în campanie. De asemenea, au fost raportate două cazuri de potențială corupere a alegătorilor (Blocul „Victoria” și Partidul Noua Opțiune Istorică) și patru incidente de implicare a cultelor religioase în campanie.
În perioada observată au fost semnalate și acte de intimidare: candidatul Partidului Liberal, Vladimir Meleca, a fost reținut ilegal în regiunea transnistreană, iar la Căușeni a avut loc un conflict între veteranii războiului de pe Nistru și Blocul electoral Patriotic, unde a intervenit poliția.
Promo-LEX a monitorizat și implicarea unor „părți terțe”. Au fost identificate cel puțin 13 cazuri, incluzând rețele online coordonate de Federația Rusă pentru promovarea lui Ilan Șor și Blocului „Victoria”, pagini de Facebook și canale de YouTube ce propagă mesaje pro-Est sau pro-UE, dar și inițiative civice precum „EUROPA 2028”.
Până la 8 septembrie, 21 din 23 de concurenți au deschis conturi și 19 au depus rapoarte financiare. Veniturile declarate au însumat 28,4 milioane de lei, provenind mai ales din donații ale persoanelor fizice (47%) și transferuri interne ale partidelor (37%). Cele mai mari sume au fost raportate de PAS, BE Alternativa, BE Patriotic și Partidul Nostru, care au cumulat 78% din total.
Cheltuielile declarate au depășit 21,5 milioane de lei, direcționate în special către materiale promoționale (51%) și publicitate (35%). Promo-LEX a identificat însă discrepanțe de peste 1,3 milioane de lei, sume neraportate la 14 concurenți, în special CUB, MRM și BE Patriotic.
Comisia Electorală Centrală și-a desfășurat activitatea transparent, organizând 12 ședințe și adoptând 71 de hotărâri. Peste 2.100 de observatori au fost acreditați, însă Promo-LEX avertizează asupra riscului apariției „observatorilor falși”. Totodată, CEC a confirmat reprezentanți pentru 16 concurenți și a validat peste 26.000 de funcționari electorali.
Un aspect semnalat de observatori este reducerea de patru ori a tirajului buletinelor de vot pentru regiunea transnistreană, ceea ce ar putea limita accesul la vot și genera aglomerări.
Raportul a evidențiat și cazul primarului suspendat al Chișinăului, Ion Ceban, candidat la funcția de deputat. Deși acesta a anunțat suspendarea activității, CEC a constatat contrariul și i-a aplicat un avertisment.
De asemenea, unele primării au permis desfășurarea întâlnirilor electorale în săli publice fără aprobarea consiliilor locale, ceea ce ridică suspiciuni de utilizare ilegală a patrimoniului public și tratament discriminatoriu față de alți concurenți.
