NATO a recunoscut că nu este pregătită să facă față dronelor ieftine rusești
La trei ani și jumătate de la începutul a ceea ce este numit deja de mult „războiul dronelor”, pătrunderea dronelor rusești în spațiul aerian al Poloniei a arătat că statele NATO nu s-au pregătit încă pentru acest nou tip de război, scrie The Moscow Times.
Din 19 drone lansate, potrivit datelor poloneze, au fost doborâte cel puțin trei – adică 16%. Între timp, în Ucraina, care se confruntă constant cu atacuri rusești, rata de doborâre este de câteva ori mai mare: în aceeași noapte în care Polonia a fost atacată, Forțele Aeriene Ucrainene au raportat distrugerea a 413 din 458 de aparate – aproximativ 90%.
Pentru respingerea atacului, Polonia a mobilizat două avioane de vânătoare F-16 și F-35, două avioane AWACS de recunoaștere, un avion de realimentare, elicoptere Mi-24, Mi-17 și Black Hawk, precum și radare ale sistemelor Patriot. În Ucraina, însă, asemenea echipamente sunt de obicei folosite pentru contracararea rachetelor, în timp ce împotriva dronelor se recurge la mijloace mult mai simple și mai ieftine: echipe cu mitraliere montate pe mașini sau pe acoperișuri, avioane de antrenament Yak-52 din care se trage cu pușca, ori drone-interceptoare (de circa 5000 de dolari) care vânează versiunile rusești ale dronelor iraniene Shahed (de pildă „Geran-2”, ce costă aproximativ 35.000 de dolari) sau „Gerber”, intrate în Polonia, cu preț de 10.000 de dolari.
Subiectul a fost discutat joi la reuniunea ambasadorilor statelor UE la Bruxelles, la care a participat pentru prima dată și secretarul general al NATO, Mark Rutte, scrie Politico. Mulți și-au exprimat îngrijorarea că răspunsul NATO la intruziunea dronelor rusești a demonstrat nepregătirea alianței pentru astfel de atacuri: nu se poate ridica mereu un F-35 pentru a intercepta asemenea obiecte. „Rutte a tras singur această concluzie, iar nimeni nu l-a contrazis”, a declarat un diplomat publicației.
„E foarte bine că Polonia a depistat și a doborât dronele lansate de Rusia, menite să testeze politic și militar NATO”, spune Ulrike Franke, cercetătoare principală la Consiliul European pentru Relații Externe. „Dar întrebarea e alta: vom trimite de fiecare dată F-16 și F-35? Este risipă. Avem nevoie să ne dotăm mai bine cu sisteme de protecție antidrone.”
După atacul rusesc, Polonia a cerut de urgență aliaților noi complexe Patriot, pe lângă cele două desfășurate deja de Germania pe teritoriul său. Berlinul a promis „extinderea și intensificarea patrulării spațiului aerian polonez” cu avioane Eurofighter, pe lângă angajamentele existente pentru statele baltice și Polonia. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a decis trimiterea a încă trei avioane de vânătoare. Două deja aflate în Polonia au fost puse în stare de alertă în timpul raidului, dar nu au fost folosite.
Cu propuneri mai practice au venit președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și Armin Papperger, directorul general al Rheinmetall – cea mai mare companie europeană de armament. Zelenski a propus instruirea polonezilor în lupta contra dronelor, iar Varșovia a decis deja să trimită militari în Ucraina pentru asta. Papperger a declarat că firma sa e pregătită să ajute Polonia cu mijloace de apărare antiaeriană, dar și că Europa trebuie să investească masiv în dezvoltarea unor sisteme „foarte ieftine” de contracarare a dronelor și în extinderea capacităților de producție. „Cred că Ucraina are nevoie de cel puțin dublu față de ce are acum, dar trebuie să investim și în Europa, pentru că Europa nu are aproape nimic”, a spus Armin Papperger pentru Financial Times.
Câteva companii europene de apărare au început să dezvolte astfel de mijloace, însă abia în al patrulea an de război. La sfârșitul lui august, Saab (Suedia) a prezentat noua rachetă ieftină Nimbrix, destinată neutralizării dronelor de mici dimensiuni la altitudine joasă. Recent, agenția franceză de achiziții de armament a comandat unui consorțiu (MBDA, Safran, Thales și Cilas) un demonstrator de sistem laser antidrone. Cele mai mari progrese s-au înregistrat la startup-uri, dar produsele lor sunt puțin achiziționate în Europa, spune Ulrike Franke.
Tot ea subliniază că nu a fost construit un sistem modern stratificat de apărare, adaptat la amenințările cu drone. O singură soluție nu poate contracara toate pericolele, fiind necesară o apărare pe mai multe niveluri, cu mijloace atât electronice, cât și cinetice. În plus, trebuie ținut cont de evoluția rapidă a tehnologiilor ofensive și defensive, lucru vizibil pe câmpul de luptă în Ucraina și Rusia.
„NATO ar fi trebuit demult să învețe lecția Ucrainei despre cum să urmărești și să dobori multe drone ieftine, fără să folosești rachete de milioane de euro”, adaugă Charly Salonius-Pasternak, directorul centrului analitic Nordic West Office din Helsinki. „Iar ce a făcut în acest timp establishmentul politic european?”, se întreabă expertul.
CITIȚI ȘI:
