„Schimbare de strategie a Kremlinului”: Rusia își schimbă oamenii responsabili de Republica Moldova
Kremlinul și Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) au făcut schimbări majore în rândul generalilor și „curatorilor” responsabili de Republica Moldova. Adjunctul șefului Serviciului V al FSB, generalul Dmitri Miliutin, a fost demis, iar în locul său a fost numit generalul Albert Stepîghin, fost șef al Serviciului II al FSB. Schimbările vin după ce, în vara anului trecut, și șeful Serviciului V, Serghei Beseda, a fost înlăturat și transferat în aparatul directorului FSB, locul său fiind preluat de Alexei Komkov.
Potrivit publicației The Insider, Komkov și Miliutin au avut conflicte de viziune: în timp ce Miliutin ar fi fost gata să impună „ordine” în R. Moldova prin metode de forță, Komkov ar opta pentru o abordare mai puțin radicală.
Jurnalistul de investigație al Centrului „Dossier”, Ilia Rojdestvenski, a explicat, la emisiunea Scaner de la Moldova 1, că Republica Moldova rămâne în atenția a două structuri de putere din Rusia: FSB și Administrația Prezidențială.
Despre Komkov nu se cunosc foarte multe informații. Potrivit Centrului „Dossier”, el ar fi fost implicat în pregătirea schimbului de deținuți politici ruși, precum Ilia Iașin și Vladimir Kara-Murza. În cadrul acestor negocieri, generalul s-ar fi întâlnit inclusiv cu reprezentanți ai serviciilor secrete occidentale.
Dmitri Miliutin, fost adjunct al șefului Serviciului V, era cunoscut jurnaliștilor de investigație din Republica Moldova încă din 2020. Atunci, în ajunul alegerilor prezidențiale, Moscova a trimis numeroși consultanți politici și ofițeri de informații pentru a sprijini candidatura prorusului Igor Dodon. Totuși, scrutinul a fost câștigat de Maia Sandu. Situația s-a repetat la alegerile parlamentare din 2024, când Kremlinul l-a sprijinit pe Alexandr Stoianoglo, dar victoria a revenit din nou Maiei Sandu.
În general, experții susțin că evenimentele ar fi arătat „ineficiența” lui Miliutin. Prin urmare, potrivit The Insider, în locul lui a fost numit generalul Albert Stepîghin, un apropiat de familie al lui Komkov.
De asemenea, jurnalistul Rojdestvenski afirmă că cea de-a doua structură de putere care se ocupă de Republica Moldova este Administrația Prezidențială de la Kremlin. Aici, schimbările sunt legate de ascensiunea lui Serghei Kirienko, adjunctul șefului Administrației Prezidențiale și unul dintre cei mai influenți oameni din Rusia.
„În cadrul Administrației Prezidențiale, în ultimii câțiva ani, chiar înaintea războiului și mai ales după începerea acestuia, au loc schimbări. Acestea au mai multe cauze. Principala este că Serghei Kirienko, adjunctul șefului Administrației Prezidențiale, un om foarte influent, responsabil de întreaga politică internă, și-a consolidat treptat puterea. În ultimii trei ani, a preluat sub controlul său atribuțiile oamenilor care lucrau cu Dmitri Kozak. Dmitri Kozak este un vechi cunoscut al lui Vladimir Putin, un colaborator apropiat de peste 30 de ani. Totuși, el își pierde treptat influența în anturajul lui Putin. Nu cred că mai face parte nici măcar din primii 20 cei mai influenți oameni din Rusia. Serghei Kirienko, însă, se află atât în top 20, cât și în top 10, ba chiar, poate, în top 5”, a punctat Ilia Rojdestvenski, la Moldova 1.
La sfârșitul lunii august, Vladimir Putin a desființat Direcția prezidențială pentru relații interregionale și culturale cu străinătatea, precum și Direcția pentru cooperare transfrontalieră – structuri în care activau inclusiv ofițeri FSB. Acestea au fost înlocuite cu o nouă Direcție pentru parteneriat strategic și cooperare.
Rojdestvenski consideră că schimbările semnalează o transformare de strategie a Kremlinului.
„Putem presupune că, până acum, FSB, cel puțin pe această direcție, era înclinat spre ideea că R. Moldova va fi cucerită la un moment dat. Existau planuri pregătite pentru asta. Evident, acum aceste planuri vor fi abandonate sau, cel puțin, puse într-un sertar îndepărtat, iar accentul se va muta pe aceeași tactică și strategie aplicată față de statele baltice, față de Kazahstan, față de țările caucaziene ș.a.m.d. Cu alte cuvinte, acum va avea loc o sincronizare între procesele din interiorul FSB și cele din Administrația Prezidențială. Poate că asta va duce la o intensificare a eforturilor lor de a influența situația din interiorul R. Moldova”, a concluzionat jurnalistul de investigații.
Menționăm că autoritățile R. Moldova au acuzat Federația Rusă că ar sponsoriza partide și acțiuni de corupere a alegătorilor, cu scopul de a prelua puterea de la Chișinău după alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Totodată, experții au remarcat o intensificare a campaniilor de dezinformare și promovare a propagandei ruse înaintea scrutinului parlamentar din R. Moldova.
Totodată, analiștii politici vorbesc despre concurenți electorali loiali Moscovei, lansați în campanie cu mesaje proeuropene.
După ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate, care a avut loc pe 30 iulie curent, președinta Maia Sandu a enumerat zece instrumente, identificate de instituțiile de securitate ale Republicii Moldova, prin care Kremlinul ar urmări destabilizarea țării și deturnarea rezultatului alegerilor.
CITIȚI ȘI:
