ELECTORALA 2025 // Programele candidaților, analizate de CRJM: multe promisiuni, puține soluții concrete
Programele electorale ale partidelor înscrise în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 conțin numeroase declarații generale, dar puține măsuri clare și aplicabile. Concluzia se regăsește într-o analiză prezentată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), care a analizat angajamentele concurenților prin prisma statului de drept și a respectării drepturilor omului.
Angajamente vagi și soluții lipsă
Raportul arată că promisiunile privind independența justiției și lupta anticorupție sunt formulate mai mult la nivel declarativ și „nu aduc mecanisme noi, nici soluții eficiente”. Deși aproape toate formațiunile vorbesc despre necesitatea reformării justiției și consolidării instituțiilor, măsurile propuse sunt generale, fără termene, instrumente sau garanții clare.
Președintele CRJM, Ilie Chirtoacă, a explicat într-o conferință de presă că analiza are rolul de a oferi alegătorilor o evaluare clară a fezabilității promisiunilor și de a distinge între măsuri realiste și cele populiste. „Alegerile au loc într-un climat cu multă dezinformare și toate acestea pot afecta inclusiv calitatea dezbaterilor. În acest context, o evaluare complexă, imparțială și obiectivă nu este doar un lucru binevenit, dar și unul necesar. Ce aduce nou această analiză: noi ne uităm la toate promisiunile per ansamblu, dar în două domenii stricte – drepturile omului și statul de drept. Venim și cu o analiză a modului în care aceste promisiuni ale concurenților electorali sunt fezabile, sunt clare, pot fi implementate și care ar fi costurile și resursele dedicate pentru acest lucru. Există propuneri solide și aliniate unui cadru instituțional al reformelor. În același timp, există și multe măsuri pe care le putem cataloga drept populiste, nerealiste și fără mecanisme de implementare”, a explicat Chirtoacă.
Raportul menționează, spre exemplu, propuneri precum alegerea procurorului general prin vot popular, care sună atractiv, dar contravine standardelor internaționale și ar necesita modificări constituționale complexe, greu de implementat în practică.
Incluziune pe liste
Cele mai multe femei candidate se regăsesc la Partidul Noua Opțiune Istorică (NOI) și Partidul Politic Democrația Acasă, fiecare cu 45,5%, urmate de Moldova Mare și Uniunea Creștin-Socială din Moldova, cu peste 43%. Restul concurenților abia ating pragul legal de 42% femei.
În ceea ce privește tinerii (18–35 ani), cele mai incluzive partide sunt NOI, Moldova Mare și Democrația Acasă, care au peste 20% dintre candidați în această categorie de vârstă.
Un alt aspect criticat în raportat este reprezentativitatea redusă a mediului rural. Peste jumătate dintre candidați provin din municipiul Chișinău, în timp ce localitățile rurale sunt slab reprezentate pe liste.
Drepturile omului, tratate superficial
Potrivit Carolinei Bagrin, directoare de program CRJM, drepturile omului rămân marginale în programele electorale, fiind mai degrabă anexate altor politici. „Partea oarbă, sau partea lipsă a acestor programe electorale, ține de domeniul drepturilor omului: ele sunt tratate segmentat, sunt transversale, sunt corelative, corelative cu drepturile sociale. Asta nu este neapărat rău. Este bine, dar nu există un capitol separat pentru drepturile omului. Și asta arată abordarea sau cum tratează drepturile noastre fundamentale concurenții electorali”, a menționat Bagrin.
Potrivit raportului, majoritatea formațiunilor nu abordează drepturile fundamentale ca domeniu autonom, ci le tratează periferic, fără un cadru operațional dedicat. Libertatea de exprimare, de asociere sau principiul egalității și nediscriminării sunt menționate rar, iar în unele programe se observă chiar o retorică defensivă față de valorile europene, ceea ce poate limita realizarea deplină a drepturilor omului.
CITIȚI ȘI:
