ELECTORALA 2025 // Viitorul politic al Republicii Moldova în scenariile postelectorale ale ADEPT
Viitorul politic al Republicii Moldova depinde nu doar de rezultatul numeric al scrutinului parlamentar de duminică, ci și de modul în care vor fi gestionate riscurile externe și capacitatea instituțională de a răspunde provocărilor hibride. O guvernare monocoloră, deși, fără îndoială, cea mai stabilă formulă politică, este puțin probabilă și depinde de un rezultat electoral excepțional. Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, care a analizat posibilele scenarii postelectorale, menționează că cele mai verosimile vizează coalițiile binare, dar nu poate fi neglijată nici probabilitatea destabilizării situației după alegeri.
Cele zece campanii parlamentare desfășurate în perioada 1994–2021 arată că între trei și cinci formațiuni politice au reușit, de fiecare dată, să depășească pragul electoral. Niciun candidat independent nu a obținut vreodată reprezentare parlamentară în baza sistemului proporțional. Aplicată la alegerile din 28 septembrie 2025, această tendință sugerează că, dintre cei 23 de concurenți înscriși (unul retras), este foarte probabil ca doar patru formațiuni să treacă pragul electoral, arată analiza ADEPT.
La parlamentarele din 2019 și 2021, formațiunile cu cel mai mare suport electoral au obținut scoruri în ziua alegerilor care au depășit cu mult estimările medii din sondaje. Explicația principală este legată de excluderea din eșantioane a alegătorilor din străinătate, deși ponderea acestora a atins între 15% și 20% din electorat. După modificarea Codului electoral din 2010, numărul secțiilor de votare peste hotare a crescut constant, ceea ce a impulsionat participarea diasporei. O estimare prudentă pentru scrutinul din 28 septembrie 2025 indică 240-260 de mii de alegători.
În campania parlamentară din 2025, sondajele au identificat patru concurenți principali cu șanse reale de a trece pragul electoral: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (BEP); Blocul Electoral Alternativa (BEA) și Partidul Nostru (PN). Pe baza rezultatelor estimate și a configurației cu patru actori parlamentari, ADEPT a identificat 15 formule posibile de majoritate, însă doar câteva se conturează ca fiind realiste.
Guvernare monocoloră
Potrivit ADEPT, o guvernare PAS este plauzibilă, dar nu garantată. Conform estimărilor bazate pe sondajele de opinie și pe ponderea votului din diasporă, PAS ar putea acumula aproximativ 40% din sufragii, ceea ce ar însemna 47 de mandate parlamentare. Totuși, rezultatele finale depind de rata de participare în țară și în străinătate, precum și de efectele ingerinței externe prin intermediul „rețelei Șor”. Astfel, ADEPT sugerează ca scorul electoral al PAS să fie privit în marja de variație de ±5%.
Analiștii asociației menționează că o majoritate PAS ar însemna continuarea integrării europene și avansarea reformelor cu suport european. De asemenea, consolidarea securității și independenței energetice. Totodată, o guvernare PAS va fi în continuare supusă la presiuni externe, cu riscuri asupra capacității de execuție a platformei anunțate.
O guvernare monocoloră BEP este mai puțin probabilă și cu riscuri de pauză pentru parcursul european, o repoziționare energetică pro-Gazprom și tentație de federalizare camuflată. Conform estimărilor, BEP ar putea acumula aproximativ 30% din voturile alegătorilor, ceea ce ar însemna 35 de mandate parlamentare.
Fiind principalul beneficiar al activității „rețelei Șor”, după excluderea Blocului „Victoria” din competiția electorală, BEP ar putea chiar depăși pragul de 40 de mandate, consideră analiștii ADEPT, menționând totodată că, în limitele modelului de estimare a șanselor electorale, este extrem de dificil de fundamentat obținerea unei majorități parlamentare absolute de către BEP.
Coaliții binare
ADEPT creditează coalițiile binare cu cele mai mari șase printre posibilele scenarii post-electorale. O coaliție PAS + BEA ar fi de probabilitate medie, în timp ce alte formule, așa ca: PAS + PN sau BEP + BEA, sunt de probabilitate moderată, iar o coaliție BEP + PN este puțin probabilă.
Continuitatea parcursului european poate fi așteptată de la o eventuală coaliție PAS + BEA, menționează experții, dar spun că ritmul ar deveni mai lent. Politicile interne și de guvernare proeuropeană ar necesita ajustări semnificative în domeniile identificate ca divergente. Problema centrală a unei astfel de coaliții ar fi interpretarea statutului de neutralitate.
Coaliții tripartite
Potrivit analizei ADEPT, coalițiile tripartite pot apărea doar ca soluții de compromis pentru evitarea blocajului instituțional, dar experiența precedentă arată că asemenea construcții sunt fragile și vulnerabile la tensiuni interne.
Experiența politică a Republicii Moldova demonstrează că alianțele tripartite sau multipartite sunt generatoare de crize. Exemplele Alianței pentru Democrație și Reforme (ADR), Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) sau coaliției PSRM – Blocul ACUM confirmă fragilitatea acestor formule, subliniază experții ADEPT.
Destabilizarea situației postelectorale
ADEPT consideră că un scenariu de blocaj legat de imposibilitatea formării unei majorități este puțin probabil, dar ar împinge rapid spre anticipate cu polarizare PAS vs. PSRM. În paralel, scenariul destabilizator alimentat de apeluri la proteste indiferent de rezultat și de infrastructura „rețelei Șor” – nu poate fi neglijat și impune pregătire instituțională adecvată.
Experții menționează că apelurile liderilor BEP la organizarea unor proteste imediat după încheierea scrutinului, indiferent de rezultatele obținute, evocă riscul repetării „sindromului 7 aprilie 2009”, când manifestațiile pașnice anunțate de opoziție au degenerat în violențe și acte de vandalism, cauzate de factori neidentificați până în prezent.
În acest an, având în vedere informațiile despre mobilizarea plătită a participanților la proteste de către liderul „rețelei Șor” și concluziile Consiliului Suprem de Securitate din 30 iulie privind ingerințele străine în procesele electorale, structurile de ordine publică trebuie să fie pregătite corespunzător pentru a face față unor eventuale provocări, astfel încât să prevină transformarea protestelor în acțiuni destabilizatoare, concluzionează ADEPT.
Duminică, 28 septembrie, cetățenii Republicii Moldova, din țară și de peste hotare, sunt așteptați la urne să voteze noul Parlament, legislatura a XII-a. În diasporă sunt organizate 301 secții de votare, inclusiv patru dedicate votului prin corespondență, implementat în acest an în zece state. Procesul de votare se va desfășura între orele 07:00 și 21:00, ora locală și, respectiv, ora statelor gazdă ale secțiilor de votare de peste hotare.
CITIȚI ȘI:
