Corespondență Dan Alexe // O nouă strategie în fața Rusiei: summit UE special
Șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană se reunesc săptămâna aceasta, miercuri și joi, 1-2 octombrie, la Copenhaga, în Danemarca – țara care deține președinția rotativă a Uniunii – pentru a discuta o strategie de apărare în fața amenințărilor tot mai mari venite din partea Rusiei.
Summitul informal se va concentra pe modalitățile de consolidare a capacităților comune de apărare, domeniu care, de-a lungul deceniilor de pace, a fost neglijat în politica comunitară. Întâlnirea la vârf a UE va fi urmată joi de un summit al Comunității Politice Europene extinse, formată din 47 de membri.
Liderii se vor întâlni în contextul încălcărilor repetate ale spațiului aerian al UE pe flancul estic de către Rusia. Principalul subiect de pe agendă va fi mult anunțatul „zid contra dronelor”, inspirat de sistemul „Domul de fier” israelian, menit să protejeze spațiul european de atacuri aeriene.
Provocările lui Vladimir Putin și detașarea lui Donald Trump obligă acum Uniunea Europeană să se transforme radical. Summitul liderilor UE de miercuri va oferi cea mai clară dovadă că Uniunea, așa cum era odată, trebuie să se reinventeze.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – fost ministru german al apărării – a insistat asupra unor discuții fără precedent privind capacitățile militare, depășind cu mult accentul tradițional al blocului comunitar pe comerț, concurență și economie.
Apărarea aeriană și deplasarea la sol a avioanelor de vânătoare rămân în responsabilitatea NATO, dar UE recunoaște că trebuie să fie pregătită și militar în fața unei amenințări comune.
Întâlnirea este prima după reuniunea celor 27 de lideri de la Bruxelles, din iunie. Cu un al doilea summit planificat tot la Bruxelles, la sfârșitul lunii octombrie, UE caută decizii concrete privind consolidarea apărării Europei și sprijinirea financiară a Ucrainei.
De asemenea, președintele Consiliului European, António Costa, va încerca să-i convingă pe cei 27 de lideri ca negocierile de preaderare cu Ucraina și Republica Moldova, blocate de opoziția Ungariei, să fie deschise prin majoritate calificată. Este însă o chestiune delicată, nu doar de procedură – greu de schimbat fără a crea un precedent – ci și pentru că există diferențe de pregătire între cele două candidate, Moldova fiind mai bine poziționată.
O apărare comună europeană
Dacă principiile fundamentale ale apărării atrag un consens general – chiar și într-o Europă divizată între un centru politic în slăbire și o dreaptă populistă în ascensiune – modul de finanțare îi pune pe lideri în opoziție. Transformarea UE într-o putere globală militară va costa enorm, iar capitalele europene nu sunt de acord nici asupra sumei, nici asupra priorităților.
Liderii militari subliniază că Europa se confruntă deja cu un război de intensitate redusă cu Rusia. Istoric, războaiele au fost câștigate prin datorii publice, iar un semnal că UE e pregătită să cheltuiască masiv poate face parte din strategia de descurajare.
În realitate, unele state – precum Spania – minimalizează riscul de război pentru a-și proteja bugetele. Olanda, Suedia și Germania au manifestat constant rezerve față de ideea unor noi împrumuturi pentru finanțarea reînarmării și a sprijinului pentru Ucraina.
Timpul nu este însă de partea UE. Ucraina se confruntă anul viitor cu un deficit bugetar de peste 20 de miliarde de euro, iar guvernele europene au doar câteva luni pentru a furniza o sumă considerabilă care să susțină efortul de război al Kievului. La Bruxelles, Ursula von der Leyen propune un „împrumut pentru reparații” de 140 de miliarde de euro, finanțat din activele rusești înghețate de UE încă din 2022.
Premierul ungar Viktor Orbán se opune planului de confiscare a activelor, deși Comisia consideră că a găsit o soluție legală pentru a exclude Ungaria din procesul decizional. Liderii vor discuta miercuri această propunere și speră să ajungă la o decizie finală la summitul din octombrie.
Între timp, Franța, Germania și Suedia au anunțat că vor trimite personal militar și sisteme anti-dronă în Danemarca pentru a spori securitatea summitului, după incidentele recente care au forțat închiderea temporară a mai multor aeroporturi daneze.
Dronele au perturbat traficul aerian pe șase aeroporturi, inclusiv la Copenhaga, cel mai aglomerat din regiune, într-un episod calificat de premierul Mette Frederiksen drept „atac hibrid” asupra națiunii sale. Danemarca nu a precizat cine consideră responsabil, dar Frederiksen a sugerat că ar putea fi Moscova, numind Rusia principala amenințare la adresa securității europene. Kremlinul neagă implicarea.
Ca reacție, NATO a anunțat că își modernizează misiunea în Marea Baltică, iar o fregată germană de apărare aeriană a sosit deja la Copenhaga pentru a sprijini supravegherea spațiului aerian.
