Corespondență Dan Alexe // Summit UE: R. Moldova și Ucraina ar putea începe negocierile fără a le numi astfel
Șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană se reunesc miercuri, 1 octombrie, la Copenhaga, în Danemarca – țară care deține președinția rotativă a Uniunii. Întâlnirea va fi urmată joi de un summit al Comunității Politice Europene extinse, formată din 47 de membri.
Alegerile de duminica trecută au reprezentat un impuls major în procesul de aderare nu doar al Republicii Moldova, ci și al Ucrainei, consolidând optimismul în instituțiile europene și capitalele UE, chiar dacă Ungaria și Slovacia rămân reticente față de perspectiva începerii negocierilor cu Kievul. Ungaria a mers chiar până la un veto formal, însă se conturează un mecanism juridic prin care Chișinăul și Kievul ar putea deschide negocierile fără a le numi oficial astfel.
Președintele Consiliului European, portughezul António Costa, cunoscut drept un susținător al extinderii, este așteptat să propună un plan prin care să ocolească blocajul impus de Budapesta. Propunerea vizează modificarea regulilor, pentru a permite începerea și desfășurarea lucrărilor tehnice în mai multe pachete de negocieri, chiar dacă unda verde oficială lipsește.
Kievul și-a depus cererea de aderare în 2022, la câteva săptămâni după invazia rusă, iar Republica Moldova a urmat imediat. Cele două țări au început oficial discuțiile anul trecut, dar Ungaria s-a opus ulterior deschiderii „capitolelor” de negociere, care necesită unanimitatea celor 27 de state membre și vizează domenii de la energie la concurență și stat de drept.
Pentru a evita blocajul, Comisia Europeană propune ca discuțiile să avanseze în „clustere” – pachete tematice – chiar și fără decizia unanimă. Astfel, Kievul și Chișinăul ar putea continua reformele, pregătirea instituțională și alinierea legislației la standardele europene, pentru ca, odată ridicat veto-ul, formalitățile să fie accelerate.
Planul nu este însă lipsit de riscuri: lipsa unei recunoașteri publice ar putea reduce motivația pentru reforme dificile, dar alternativa – stagnarea – este considerată mai periculoasă.
Luni, Bruxelles-ul a salutat inițiativa lui António Costa. Conform propunerii, o majoritate calificată ar fi suficientă pentru deschiderea grupurilor de negociere, în loc de unanimitate. În prezent, toate etapele procesului de aderare necesită acordul tuturor celor 27 de state.
Majoritatea calificată presupune sprijinul a 55% dintre țările membre (cel puțin 15) și reprezentarea a 65% din populația UE. Chiar dacă decizia finală privind aderarea ar rămâne la discreția unanimității, reducerea pragului pentru fazele intermediare ar accelera semnificativ procesul și ar diminua frustrarea Kievului și Chișinăului.
Totuși, Comisia Europeană a subliniat că orice avans al negocierilor depinde în ultimă instanță de statele membre.
Clusterele sunt etape cheie în procesul de aderare, grupând cele 35 de capitole de negociere în șase domenii majore – de la drepturi fundamentale, până la piața internă și competitivitate.
O deschidere către votul cu majoritate calificată fusese deja inclusă în documentele de politică privind extinderea, prezentate anul trecut, după apelurile liderilor europeni pentru accelerarea procesului. Iar în discursul său despre starea Uniunii, Ursula von der Leyen a subliniat la rândul ei necesitatea trecerii la majoritate calificată în politica externă, dar a lăsat deschisă posibilitatea extinderii acestui mecanism și în alte domenii, inclusiv în procesul de aderare.
