Corespondență Dan Alexe // Viktor Orbán vs. Parlamentul European: 0-1
Autoritarul prim-ministru maghiar Viktor Orbán a suferit o înfrângere în Parlamentul European, care a respins marți, 7 octombrie, cererea guvernului de la Budapesta de a ridica imunitatea a doi eurodeputați maghiari: Péter Magyar, din Partidul Popular European (liderul partidului Tisza, care îl depășește în prezent pe Orbán în sondajele dinaintea alegerilor de anul viitor), și Klára Dobrev, din Partidul Socialiștilor și Democraților.
Autoritățile maghiare cereau să fie ridicată imunitatea acestor adversari ai premierului Viktor Orbán pentru a-i putea urmări penal pe cei doi eurodeputați sub acuzațiile de furt și defăimare.
Este încă un episod din lunga saga a confruntării dintre Viktor Orbán și instituțiile UE, care durează de mai mulți ani deja. Un prim act de divorț de idealul european a avut loc deja în primăvara anului 2021, când partidul Fidesz al premierului maghiar a fost forțat să părăsească principala formațiune transnațională din Parlament, Partidul Popular European – PPE, grupul creștin-democrat. Atunci a fost aplicat pentru prima oară mecanismul „bani pentru statul de drept”, care nu fusese prevăzut în tratatele europene. Parlamentul European a insistat de multă vreme ca executivul european, Comisia, să pună la punct un mecanism prin care fondurile europene să poată fi blocate sau înghețate dacă o țară din UE nu respectă în totalitate principiile elementare ale statului de drept.
De atunci încoace, înfruntarea a fost permanentă, iar Orbán a început să practice un șantaj cu dreptul de veto al Ungariei, blocând, de pildă, posibilitatea începerii negocierilor de aderare ale Ucrainei și, indirect, ale Republicii Moldova, Chișinăul venind „la pachet” cu Kievul în procesul apropierii de UE.
Acum, Viktor Orbán dorea ridicarea imunității chiar a trei europarlamentari, nu doar cea a lui Péter Magyar, din Partidul Popular European (liderul partidului Tisza, care îl depășește în prezent pe Orbán în sondajele dinaintea alegerilor de anul viitor), dar și a Klárei Dobrev, pe care îi consideră inamici personali, solicitând însă simultan și ridicarea imunității parlamentare a italiencei Ilaria Salis, pentru ca ea să fie judecată în Ungaria, unde este acuzată de violențe împotriva unor manifestanți unguri de extremă dreaptă.
Demersurile guvernului de la Budapesta au fost respinse de europarlamentari. Un eurodeputat italian l-a acuzat chiar pe premierul maghiar că „urmează metodele represive ale lui Vladimir Putin”, iar stânga din Parlamentul European a cerut chiar să se decidă refuzul oricărei extrădări spre Ungaria, din pricina nerespectării elementare a regulilor statului de drept.
Părinții fondatori ai Europei nu-și imaginaseră că o țară care aderă la Uniune (numită anterior „Comunitatea Europeană”) ar putea deveni mai puțin democratică după aderare, cum pare a fi cazul Ungariei.
