Corespondență Dan Alexe // Belgia își anunță condițiile pentru utilizarea activelor rusești înghețate
Comisia Europeană dorește de mai multă vreme ca activele rusești depozitate în Belgia și la Banca Centrală Europeană să fie folosite pentru a finanța un uriaș împrumut destinat Ucrainei. Activele rusești (numerar, acțiuni, obligațiuni etc.) blocate în Europa sunt estimate la 210 miliarde de euro. Până acum, europenii au folosit doar dobânda la toate aceste miliarde rusești. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propune însă acum utilizarea directă a acestor active, sau cel puțin o parte: 140 de miliarde de euro. Însă Belgia își stabilește propriile sale condiții.
Ucraina ar rambursa acest uriaș împrumut din partea UE doar dacă Rusia va fi de acord să plătească despăgubiri de război. Dacă Moscova refuză, atunci activele sale ar rămâne în Europa, iar sancțiunile europene ar rămâne în vigoare.
Dintre cele 27 de țări ale UE, Belgia întâmpină însă cele mai multe riscuri într-o asemenea inițiativă, deoarece găzduiește instituția financiară Euroclear, cea care deține cea mai mare parte a activelor statului rus, active înghețate după invazia Ucrainei de către Moscova în februarie 2022. Comisia Europeană a propus, așadar, un împrumut de 140 de miliarde de euro, prin care s-ar schimba numerarul sancționat din activele ajunse la scadență cu un contract de împrumut personalizat prin Euroclear, instituția financiară belgiană care păstrează în prezent depozitele. Aceasta caută o soluție funcțională din punct de vedere juridic pentru a evita exproprierea acestor active, lucru care ar putea încălca dreptul internațional.
Moscova a avertizat deja că ar considera procedura drept „furt” al activelor sale suverane și că va solicita urmărirea penală a țărilor și persoanelor implicate.
Guvernul belgian se teme că va fi ținut ca responsabil juridic pentru orice reclamații legale și financiare depuse de Rusia și a cerut vehement tuturor țărilor UE să garanteze împrumutul, ceea ce înseamnă, practic, utilizarea banilor contribuabililor pentru a acoperi orice costuri juridice ulterioare.
Premierul belgian Bart De Wever a sugerat chiar că planul Comisiei ar putea încălca tratatele bilaterale de investiții dintre Belgia și Luxemburg cu Rusia, care au fost semnate în etapele finale ale Războiului Rece, în 1989.
Banca Centrală Europeană a avertizat, la rândul ei, împotriva oricărei confiscări formale de active, de teama că asta ar submina moneda euro pe scena internațională și ar duce la represalii în alte țări străine.
Pentru belgianul Bart De Wever, celelalte 26 de țări ale Uniunii Europene trebuie mai întâi să acopere riscurile juridice și financiare legate de acest împrumut, pentru a evita ca Belgia să fie nevoită să îl ramburseze. Nu există nicio bază legală care să autorizeze Belgia să confiște aceste active imobilizate la Euroclear, chiar dacă acestea reprezintă aproape 30% din PIB și două treimi din bugetul tuturor administrațiilor publice belgiene.
„Dacă ar fi așa, țara noastră s-ar expune unor posibile proceduri judiciare – și, potențial, obligației de a rambursa aceste fonduri”, a explicat el ziarului „Le Soir”. Un risc semnificativ, mai ales că o parte din dobânda generată de active poate fi utilizată și a fost utilizată pentru o contribuție europeană excepțională deja destinată Ucrainei.
Dincolo de aspectul financiar, Bart De Wever a indicat că Belgia a primit chiar și amenințări din partea Rusiei. „Dacă vă atingeți de banii noștri, veți simți consecințele pentru totdeauna”, ar fi declarat administrația Putin, referindu-se în special la banii occidentali înghețați în Rusia. Prim-ministrul belgian a reamintit, de asemenea, că șeful Euroclear trăiește acum sub „protecție apropiată”. „Înțeleg dorința de a mânca puiul acum, dar dacă te uiți mai atent la dosar, cred că înainte de a vrea să-l mănânci, există unele chestionări care trebuie rezolvate”, a subliniat el.
În declarația sa adresată liderilor UE, De Wever a sugerat că schema Comisiei echivalează efectiv cu o confiscare – o infirmare a poziției Comisiei conform căreia împrumutul său nu ar implica sechestrarea activelor statului Rusiei.
„Distincția dintre un împrumut pentru reparații și confiscare este, în realitate, extrem de îngustă”, a spus De Wever. „Dacă aceste active rămân imobilizate pentru o perioadă extinsă de timp, acordul ar putea fi considerat o cvasi-confiscare.”
Declarația – o listă de puncte de discuție transmise liderilor europeni – detaliază liniile roșii pe care De Wever le-a trasat pentru colegii lideri și executivul UE, care caută soluții pentru a face planul acceptabil pentru Belgia.
Acestea includ nesusținerea niciunei măsuri care ar putea fi interpretată ca o confiscare a activelor; garanții obligatorii din punct de vedere juridic, strict aplicabile, că țările europene ar împărtăși toate riscurile actuale și viitoare, atât pentru Euroclear, cât și pentru Belgia; și un acord de a acoperi imediat cheltuielile în cazul în care Euroclear trebuie să returneze activele Rusiei, de exemplu, în urma unui acord de pace.
De Wever a susținut, de asemenea, că operațiunea ar putea determina în special investitorii chinezi să își retragă depozitele la Euroclear, de teama că rezervele lor ar putea fi, de asemenea, confiscate în viitor.
De ce nu există încă o confiscare
Pentru că, dacă, deocamdată, o parte din ajutorul acordat Ucrainei este deja plătit din active rusești, acest lucru se face doar prin reținerea dobânzii generate de aceste active blocate. Euroclear este, de fapt, un depozitar. Nu este o bancă reală care plătește dobânzi celor care vin să-și depună valorile mobiliare la ea. Pe acest defect – faptul că Rusia nu ar trebui să primească dobândă pentru numerarul depus la Euroclear – se bazează astăzi ajutorul acordat Ucrainei. Euroclear plasează banii rusești (activele rusești erau inițial obligațiuni, dar multe ajung la scadență și au plătit dobânzi între timp) la facilitatea de depozit a Băncii Centrale Europene, care îi plătește dobânzi (în prezent 2%), care sunt rambursate Ucrainei. Prin urmare, nu ne aflăm încă într-un mecanism de sechestru și confiscare. Însă, dacă Europa confiscă active rusești pentru a servi drept garanție pentru un împrumut acordat Ucrainei, face un pas suplimentar considerabil.
În primul rând, pentru că Rusia își va accelera măsurile de represalii. A preluat deja destul de multe companii occidentale, dar există încă companii – Pepsico, Unicredit, Raiffeisen, Mondelez etc. – care operează în Rusia. Există, de asemenea, active occidentale care sunt în prezent blocate la custodele rus, în același mod în care activele rusești sunt blocate la custodele belgian. Este dificil de știut câte. Rusia susține că deține 300 de miliarde de dolari, dar aceasta este evident o exagerare uriașă.
Totuși, cel mai mare pericol al confiscării activelor rusești ar fi aruncarea în aer a sistemului financiar occidental și subminarea credibilității euro ca monedă de rezervă, utilizată în prezent de multe țări, inclusiv China, a avertizat Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene. Confiscarea activelor rusești nu ar fi lipsită de consecințe pentru moneda unică, care și-ar putea pierde statutul de monedă de rezervă chiar mai repede decât dolarul (care rămâne susținut de puterea militară americană).
Deoarece o confiscare ar semnala lumii, și mai precis Sudului Global, că Euroclear nu mai este un depozitar fiabil, deoarece acest seif digital poate fi impus de autoritățile occidentale sub pretextul impunerii de sancțiuni. China, India și Brazilia ar fi, prin urmare, tentate să creeze un sistem financiar paralel (China pune deja bazele), retrăgând cantități enorme de titluri de valoare depuse în prezent în Europa pentru a le depune în altă parte.
Acest sistem financiar paralel nu numai că ar crea un depozitar alternativ la Euroclear, dar ar stabili și un alt sistem de plăți. Prin urmare, supraviețuirea unei părți importante a arhitecturii financiare este în joc, iar situația reprezintă o amenințare directă pentru companiile belgiene din sector, care sunt Euroclear sau Swift. Acesta este parțial motivul pentru care Franța, care este și acționar la Euroclear, împărtășește reticența Belgiei.
Bart De Wever solicită, de asemenea, țărilor aliate să fie mai transparente în ceea ce privește activele rusești pe care le dețin. El estimează că, pe lângă cele 180–200 de miliarde de euro deținute în Belgia, alte 160 de miliarde sunt deținute în alte părți.
