Ilan Șor a creat o rețea de firme în Kârgâzstan pentru a ocoli sancțiunile asupra Rusiei. Operațiunile grupului au depășit 1.6 trilioane de ruble într-un an
Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare, a pus în Kârgâzstan bazele unei rețele de 37 de firme pentru a face transferuri de bani prin ocolirea sancțiunilor internaționale impuse Rusiei.
O investigație realizată de Agenția de presă IPN, bazată pe documente interne ale grupului A7, scurse pe internet după atacuri asupra infrastructurii IT a grupului lui Ilan Șor, arată că, în șase luni, prin aceste firme au trecut cel puțin 480 de miliarde de ruble (aproximativ 6 miliarde de dolari). Iar într-un an, operațiunile grupului au depășit 1.6 trilioane de ruble, echivalentul a circa 20.7 miliarde de dolari.
Firmele kârgâze funcționează ca „poduri” financiare: rublele sunt transformate în valută străină sau criptomonede, apoi se întorc în circuitul controlat de grup. Formal, totul seamănă cu un serviciu bancar obișnuit, dar în realitate este un mecanism conceput să minimizeze impactul sancțiunilor asupra plăților companiilor rusești. Întregul proces se bazează pe folosirea cambiei, un instrument financiar tradițional.
Platforma A7, creată de banca rusă Promsvyazbank (PSB), este implicată direct în schema controlată de Șor. În iulie 2025, Uniunea Europeană a inclus A7 pe lista sancțiunilor din cauza legăturilor cu oligarhul condamnat la Chișinău.
Schema funcționează astfel: importatorul din Rusia negociază cu furnizorul din străinătate și plătește marfa în ruble prin compania A7 sau agentul său A71. Prin procură, această cambie este transmisă unui subagent din Kârgâzstan, care plătește furnizorului valuta necesară, furnizorul trimite confirmarea transferului (SWIFT), iar apoi A7 stinge cambia în ruble prin intermediul băncii autorizate (PSB). În final, partea externă primește valuta, iar partea rusă primește formal plata în ruble – totul este documentat prin cambie, contracte și rapoarte de plată.
Comisioanele sunt mici, iar bonusurile și dobânzile pentru solduri mari stimulează firmele să păstreze rublele în sistem.
Schema include și rotații prin mai multe țări, precum Emiratele Arabe Unite, Hong Kong sau Kârgâzstan, și folosirea criptomonedelor și a tranzacțiilor extra-bursiere (OTC) pentru a îngreuna urmărirea banilor.
Investigația IPN arată că principalele firme implicate sunt: „A7 Kârgâzstan”, „Talas Global Merchants”, „Kush Trading Group”, „Old Vector”, „Kifiko”, „Tengricoin” și alte zeci de entități. Acestea funcționează ca subagenți, brokeri sau intermediari pentru plata cambiilor. Ilan Șor apare în registrele contabile ca beneficiar și primește salarii în unele firme, coordonând formarea rețelei de nerezidenți în 2023–2024.
Conform bilanțurilor, între sfârșitul anului 2024 și mijlocul lui 2025, prin aceste firme au circulat peste 486 de miliarde de ruble (aproximativ 6 miliarde de dolari). Cele mai mari firme sunt „Ala-Too Trade Group” – 273.3 miliarde de ruble; „A7-Kârgâzstan” – 110.2 miliarde de ruble; și „Talas Global Merchants” – 75.2 miliarde de ruble.
CITIȚI ȘI:
